Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Subteranele Bucureştilor

Străzi, tuneluri, râuri subterane, buncăre, catacombe, încăperi imense care ascund mistere, labirinturi şi alte facilităţi pe care le are un oraş obişnuit sunt arsenalul care compune istoria secretă a Bucureştiului.

Subteranele Bucureştilor
Subteranele Bucureştilor

, 20.01.2014, 11:29

Una dintre cele mai misterioase poveşti ale Bucureştiului, asemenea oricărui alt mare oraş, este cea a oraşului de sub oraş, al subteranelor. Străzi, tuneluri, râuri subterane, buncăre, catacombe, încăperi imense care ascund mistere, labirinturi şi alte facilităţi pe care le are un oraş obişnuit sunt arsenalul care compune istoria secretă a Bucureştiului. Dincolo de imaginaţia bogată a teoriilor paranormalului şi a fanteziei celor care cred într-un oraş paralel neştiut, există un Bucureşti subteran real, care nu este mai puţin spectaculos.



În timp, în Bucureşti au fost, într-adevăr, construite subterane cu destinaţii clare. În evul mediu, pivniţele producătorilor de vin şi ale negustorilor adăposteau recipientele în care se ţinea licoarea. Beciurile şi cramele erau largi şi înalte încât se putea circula prin ele cu căruţele. În secolul al 19-lea au apărut construcţiile care aveau tuneluri de evacuare, cum ar fi cel de la palatul Ghica Tei, din nord-estul Bucureştiului, către mănăstirea Plumbuita, lung de un kilometru. În colţul de nord-vest al parcului Cişmigiu, din centrul Bucureştiului, se află biserica Schitu Magureanu care este legată prin subterane de palatul Kretzulescu aflat la aproximativ 100 de metri spre est. Printre cele mai cunoscute subterane ale Bucureştiului sunt cele legate de zona Pieţei Revoluţiei din centrul Bucureştiului.



Augustin Ioan este profesor de istoria arhitecturii la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti. El s-a referit la motivele care fac ca subteranele Bucureştiului să fie mai atractive ca istorie secretă decât ca locuri obişnuite, admirate pentru propria lor destinaţie.


Tema subteranelor nu este atât de lipsită de interes cum ar putea părea la prima vedere, din două motive. Primul, este o temă recurentă în istoria Bucureştiului. Mania subteranelor, a căilor de acces în cazul venirii turcilor, ţine de faptul că Bucureştiul, asemenea tuturor oraşelor extracarpatice, nu s-a putut fortifica deoarece nu i s-a permis de către administraţia otomană. Această obsesie a subteranelor ieşite a existat demult. Alexandru Ipsilanti, la sfârşitul secolului al 18-lea, ar fi făcut un tunel de la actuala Curte regală de pe Calea Victoriei până la palatul său, care era în zona Casei Republicii. Primarul actual a spus că, dacă ele există, ar trebui să le punem în valoare. Dar unele au existat. Se vorbea despre un acces către parcul Cişmigiu prin asemenea subterane. La palatul Ghica există sigur căi subterane de acces, le-am văzut eu, prin care se putea ieşi cu trăsura. Ideea era că se mai câştiga timp pentru fugă în cazul în care se venea firmanul de mazilire a domnului.



Al doilea motiv al interesului pentru tema subteranelor Bucureştiului îşi are momentul de început în 1989. Atunci a fost vorba de o adevărată psihoză deoarece duritatea schimbărilor radicale pe care societatea românească le suferea erau greu digerabile. La ele s-au adăugat frica de personajul teroristului, anonimul care aducea moartea, care se plimba nestingherit oriunde voia. Augustin Ioan s-a referit şi la poveşti care, pentru autenticitate, au fost asumate de martori ca fiind ale lor.


“A revenit ca temă în timpul revoluţiei. Toţi teroriştii umblau prin subterane şi ieşeau te miri pe unde. Şi se şi arătau locurile pe unde ieşiseră, erau nişte chepenguri în Piaţa Revoluţiei de azi. Niciodată nu s-a lămurit această poveste, rămâne o istorie misterioasă a perioadei revoluţionare. Există această obsesie pe care o putem psihanaliza şi aş vrea să spun că mi-am pus problema. Psihologia publică funcţionează în acest cadru, mai ales în ceea ce priveşte Casa Republicii. Această cartare continuă a Casei, a subteranelor, apar în subconştient ca tema meşterului Manole. Există şi referinţe în texte şi cărţi. Un locotenent care a lucrat la Casa Poporului spune că a fost martor când cineva a fost aruncat în locul unde se turna betonul. S-ar fi auzit după 1989 de un asemenea caz, o familie ar fi plâns. Fapt este că revin cu obstinaţie asemenea mărturii care duc către mituri fondatoare ale edificiilor.”



Cea mai spectaculoasă clădire a Bucureştiului este Palatul Parlamentului, care la început a purtat numele de Casa Republicii Socialiste România. Şi de ea se leagă o poveste a căilor secrete de comunicaţii. Aflat într-un grup de ziarişti, la începutul anilor 1990, Augustin Ioan a ajuns în cel mai de jos nivel al Palatului. Acolo, arhitecta Anda Ştefan a făcut nişte fotografii uluitoare pe care le-a adunat într-o expoziţie.


S-au găsit nişte muncitori, într-un subsol, care făceau un spa, puneau faianţă. Au fost întrebaţi cine i-a pus să facă asta? Nimeni nu a recunoscut că se lucra cu bani şi ordine de la cineva. Ca să se disculpe, administratorul Casei i-a dus pe ziarişti, cu televiziunea, în locul unde Casa Republicii e în contact cu solul, la nivelul ultim. Era complet neluminat, singurele lumini erau cele de la camerele de luat vederi. S-au luat nişte imagini formidabile şi o colegă arhitectă a făcut fotografii cu flashul, nu ştia ce fotografiază, pur şi simplu fotografia în întuneric. După ce a developat filmul, a văzut poze cu ceva fabulos: inscripţii care îndemnau la anarhie, semne masonice şi altele într-un loc în care lumea nu are cum să ajungă şi, dacă ajunge, nu are ce să facă. Cert este că era plin de gunoaie şi locul ar fi trebuit curăţat.



Aproape întotdeauna misterul este mai interesant decât realitatea banală. Iar Bucureştiul are poveşti în care realul este amestecat cu fantezia şi istoria cu paranormalul.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company