Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

România şi războiul civil din Grecia (1946-1948) – reluare

La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a intereselor URSS şi Marii Britanii, România şi Grecia, două ţări prietene din Balcani, se vor afla în tabere adverse.

România şi războiul civil din Grecia (1946-1948) – reluare
România şi războiul civil din Grecia (1946-1948) – reluare

, 21.07.2014, 12:08

România va intra în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi va suferi procesul de sovietizare, în timp ce Grecia va intra în sfera de influenţă anglo-americană care va instaura democraţia. Până în 1941, relaţiile româno-elene fuseseră bune, cu excepţia ultimului sfert al secolului al 19-lea şi în primul deceniu al secolului 20. Când trupele germane au tranzitat România spre Balcani, în toamna anului 1941, Grecia a condamnat încălcarea protocolului Antantei Balcanice din 1934 semnat împreună cu România şi Iugoslavia.



Relaţiile dintre România şi Grecia devin şi mai complicate după 1945. Aflată sub ocupaţie sovietică, România nu putea să-şi reia relaţiile normale cu guvernul legitim al Greciei din cauza presiunilor exercitate în interior de guvernul comunist, iar în Grecia de gherilele comuniste elene care vor arunca ţara într-un război civil între 1946 şi 1949. Asemenea celorlalte guverne comuniste din ţările ocupate de sovietici, şi autorităţile României comuniste au agreat poziţia Uniunii Sovietice prin care partizanii greci trebuiau sprijiniţi. Apostolos Patelakis, profesor la Universitatea din Salonic, a arătat care au fost cele mai active ţări în acest sens.


În prima fază a războiului civil, 1946-47, comuniştii greci au fost sprijiniţi în special de Tito şi de Stalin care le-au oferit ajutor moral şi material, la care se vor adăuga treptat Bulgaria lui Dimitrov şi Albania lui Enver Hogea. Comuniştii greci voiau să elibereze Grecia de Nord şi să creeze o Grecie liberă şi cereau ca statele socialiste să-i ajute cu tot ceea ce era necesar pentru organizarea acelui măreţ obiectiv. În august 1947, în staţiunea Bled din Slovenia, reprezentanţii Iugoslaviei, Bulgariei şi Albaniei au convenit să ajute moral şi material armata democratică greacă cerând totodată guvernelor României şi Ungariei să colaboreze mai intens în această direcţie. La consfătuirea din Polonia din septembrie 1947 pentru crearea Cominformului, s-a discutat şi despre războiul civil din Grecia. În acest cadru, Gheorghiu-Dej a propus ca toate partidele să ajute în mod obligatoriu Partidul Comunist Grec. Reprezentantul Poloniei Wladyslaw Gomulka a propus ca chestiunea greacă să devină stindardul luptei tuturor partidelor comuniste şi al forţelor democrate.”



Cearta dintre Tito şi Stalin va afecta ajutorul pe care statele socialiste îl dădeau comuniştilor greci. Comuniştii greci mută centrul de coordonare al activităţilor lor de la Belgrad la Bucureşti, unde se va înfiinţa o ambasadă a guvernului comunist condus de generalul Markos şi îl vor desemna pe Lefteris Apostolou ca ambasador. De asemenea, vor fi înfiinţate un post de radio şi o agenţie de presă. Apostolos Patelakis.


Pe 14 ianuarie 1948, Lefteris Apostolou, trimite secretariatului PCR un raport de 30 de pagini în care prezină situaţia din Grecia, cauzele războiului civil şi cere în mod diplomatic ca România să stabilească prima relaţie de prietenie cu guvernul provizoriu. Citez: Bineînţeles că nu era adevărat, cel mai mare sprijin grecii îl avuseseră din partea Iugoslaviei, dar era o declaraţie pentru a-i măguli pe români. Comuniştii români au trimis în Grecia în perioada 1947-1948 alimente (conserve, făină, mălai, zahăr, orez, fasole), îmbrăcăminte, medicamente, armament (arme semiautomate, mitraliere, grenade, explozibil), cai şi combustibil. Începând din aprilie 1948, în toiul războiului, au început să sosească în România mii de copii greci precum şi sute de partizani bolnavi şi răniţi.”



Înţelegerile dintre sovietici şi britanici vor decide şi soarta comuniştilor greci şi soarta partizanilor anticomunişti din România. Târgul era simplu: Stalin renunţa la finanţarea gherilelor comuniste, iar Churchill nu va încuraja politica de obstrucţionare a guvernului comunist din România pe care o duceau suveranul român şi partidele politice democratice. Apostolos Patelakis: ”În clipa în care au venit aici emigranţii politici greci, în 1948 au venit mai întîi copiii şi în 1949 adulţii, s-au simţit mult mai bine faţă de alte ţări. Ei au fost trimişi în 7 ţări. În unele dintre ele, de exemplu în Polonia, Cehoslovacia, Uzbekistan, populaţiile locale nici măcar nu auziseră de greci, erau într-un mediu total străin. Pe când în România existau deja comunităţi de greci, oameni care erau bilingvi, puteau să se facă înţeleşi, se simţeau mai apropiaţi de Grecia. Unii dintre cei 28.000 de copii evacuaţi după războiul civil au ajuns în RDG. Să ne imaginăm ce şoc au avut acei copii, mai mari de vârstă şi mai pregătiţi, aşa cum ceruseră germanii, pentru a nu avea probleme: să auzi acasă tot timpul despre germani, despre fascişti, şi după aceea să mergi acolo şi să auzi limba germană. Cei care au ajuns în România au fost mai norocoşi, cel puţin în prima fază. Războiul civil a avut loc în zona de nord a Greciei, în zona muntoasă, unde existau foarte multe familii de aromâni. Printre aceşti copii au fost şi copii de aromâni care au jucat şi rolul de translatori. Şi acei copilaşi mai înţelegeau câte ceva şi pentru ei a fost mai uşor pentru că au învăţat limba română mai uşor decât ceilalţi.”



Mulţi greci comunişti vor pleca în exil spre România. Politica negocierilor câştigase în faţa ideilor şi aşteptărilor.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company