Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Rezervaţia arheologică de la Târgşorul Vechi

Aflată la 70 de kilometri nord-vest de Bucureşti, comuna Târgşorul Vechi este, la prima vedere, o comună ca oricare alta din judeţul Prahova.

Rezervaţia arheologică de la Târgşorul Vechi
Rezervaţia arheologică de la Târgşorul Vechi

, 25.11.2013, 11:55

Aflată la 70 de kilometri nord-vest de Bucureşti, comuna Târgşorul Vechi este, la prima vedere, o comună ca oricare alta din judeţul Prahova. Dar istoricii ne spun că ea este specială deoarece aici, în urmă cu mai bine de 600 de ani, a fost centrul unor importante activităţi economice. Dovezi sunt ruinele care se constituie într-o rezervaţie arheologică în care specialiştii locali, împreună cu cei de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti, sapă în căutarea unor artefacte care să le dea mai multe informaţii despre trecut. Rezervaţia arheologică de la Târgşorul Vechi este cu atât mai importantă cu cât aici vin copii de la şcolile din zonă care lucrează cot la cot cu specialiştii.



Târgşorul Vechi este atestat de pe vremea principelui Mircea cel Bătrân (1386-1418), considerat fondatorul aşezării şi cel mai important nume de care se leagă istoria locului. Bogdan Ciupercă este şeful şantierului arheologic de la Târgşorul Vechi şi el ne-a introdus în cel mai timpuriu nivel de cultură şi civlizaţie atestat aici. “Acum 600 de ani, într-un document al cancelariei voievodului Mircea cel Bătrân, într-un tratat comercial între Ţara Românească şi braşoveni, este amintit pentru prima dată localitatea Târgşor, în varianţa sa slavonă, Novum Forum, în varianta latină. Cele două denumiri ale Târgşorului sunt foarte semnificative. Pe de-o parte, avem în varianta slavonă numele Târgşor, de târg mic, în comparaţie cu capitala ţării Târgoviştea, care era târgul mare. Varianta latină a denumirii arată că era un târg nou, creat foarte probabil în timpul marelui voievod Mircea cel Bătrân. Acest voievod care a făcut atât de multe pentru Ţara Românească, şi-a legat numele de apariţia şi dezvoltarea Târgşorului.”



Inventarul rezervaţiei arheologice de la Târgşorul Vechi nu este bogat, dar are suficient material cât să atragă atenţia cuiva pasionat de istorie. Cele mai vechi urme de locuire sunt uneltele de silex care au aparținut comunităților paleoliticului dezvoltat. Neoliticul este atestat printr-o suprapunere a culturilor Criș, Boian și Gumelnița, cu ceramică decorată. Culturile Glina, Monteoru şi Tei din epoca bronzului sunt urmate de cele două vârste ale fierului, Hallstatt şi La Tene. Primele ruine ale unei mari civilizaţii sunt castrul roman şi termele, construite în secolul II e.n. Castrul era integrat unei linii fortificate care se întindea către nord, în zona subcarpatică a Munteniei, şi a fost ridicat în timpul războaielor daco-romane din anii 101-102 și 105-106 e. n., cu scopul de a controla căile de acces dinspre și spre interiorul arcului carpatic.



Din secolele următoare datează necropole şi complexe funerare cu inventare ce conţin ceramică, accesorii vestimentare, bijuterii şi arme care aparţineau triburilor sarmatice, de origine iraniană, care au trecut prin cîmpia munteană. Bogdan Ciupercă a arătat în ce a constat creşterea importanţei economice a Târgşorului Vechi în preajma domniei lui Mircea cel Bătrân. “Târgşorul a fost târg domnesc, construit pe moşia domnească, şi a avut privilegii comerciale importante. A fost loc de vamă, în 1413 se plăteau taxe pe căruţele de peşte care veneau din bălţile Brăilei şi mergeau în Transilvania cu aşa-numitul peşte de car. Târgşorul a avut o istorie economică importantă: a fost unul dintre primele 3 târguri sau oraşe ale Ţării Româneşti şi principalul partener în Ţara Românească al braşovenilor. Putem spune că Târgşorul este oraşul lui Mircea cel Bătrân pentru că el este cel dintâi care aminteşte de acest important oraş. Putem spune, parafrazându-l pe istoricul Nicolae Iorga, că Târgşorul este Ploieştiul de dinainte de Ploieşti. Înainte de Ploieştiul de azi a existat Târgşorul şi poate că dezvoltarea ulterioară a Ploieştiului se datorează şi acestui târg de la poalele Carpaţilor. O altă legătură a Târgşorului cu un alt ilustru voievod este menţionarea lui Vlad Ţepeş, nepotul lui Mircea, care în 1456 îşi începe domnia aici după ce înfrânge oastea lui Vlad al II-lea şi este proclamat domn al Ţării Româneşti.”



La Târgşorul Vechi, considerată de specialişti una dintre reşedinţele secundare ale primilor principi munteni, a fost ridicată, de către Vlad Ţepeş Dracula, biserica domnească Sf. Nicolae în 1461. Se mai păstrează încă vechile fundaţii şi pisania. În 1667, ea fost reconstruită de Antonie-Vodă care a înființat aici Mânăstirea Turnu care a fost renovată și pictată de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1700. Azi se mai pot vedea o mare parte din ziduri și puțin din pictura brâncovenească originală. În 1570, aici a fost ridicată biserica Albă şi, la sfârşitul secolului al 16-lea, din timpul domniei lui Mihnea Turcitul, datează biserica Roşie. Arhitectura civilă este reprezentată de conacul familiei Moruzi, aflat în zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervației. A fost ridicat la începutul secolului 20, în stil neoromânesc. Familia Moruzi a fost ultima proprietară a locului şi a construit la începutul secolului 20 o fermă de cultură a plantelor și creștere a animalelor după model occidental.

Pro Memoria
Pro Memoria luni, 24 februarie 2025

Închisoarea de la Aiud

Faima tristă a orașului Aiud, cu o populație de aproximativ 22.000 de oameni, este dată de închisoarea de acolo. Unul dintre marile centre de...

Închisoarea de la Aiud
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 17 februarie 2025

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului

Istoria patrimoniului religios al Bucureștiului în secolul 20, mai ales cea din a doua jumătate a sa, a fost una a loviturilor mortale aplicate de...

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului
Patriarhul Daniel (foto: Agerpres)
Pro Memoria luni, 10 februarie 2025

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române

În 2025, Biserica Ortodoxă Română marchează împlinirea a două vârste rotunde ale istoriei sale. Prima este împlinirea a 140 de ani de...

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 03 februarie 2025

Relațiiile diplomatice româno-japoneze

Până în secolul XX, când globalizarea a redus totul, oamenii au avut o atracție firească față de semenii lor mai îndepărtați. Au vrut să...

Relațiiile diplomatice româno-japoneze
Pro Memoria luni, 27 ianuarie 2025

50 de ani de la semnarea Actului de la Helsinki

După 1945, Europa a fost divizată brutal, iar speranțele europenilor ca la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, odată scăpați de...

50 de ani de la semnarea Actului de la Helsinki
Pro Memoria luni, 20 ianuarie 2025

Bucureștiul neterminat

În spațiul românesc, orașele moderne încep o dezvoltare după model european după anii 1830. Atunci, unele prevederi din Regulamentele organice...

Bucureștiul neterminat
Pro Memoria luni, 13 ianuarie 2025

Centenarul Federației Române de Șah

El este privit ca o confruntare militară în miniatură și folosit ca metaforă în descrierea unei situații complexe în care se duelează două...

Centenarul Federației Române de Șah
Pro Memoria luni, 06 ianuarie 2025

Relațiile diplomatice România-RFG

Apariția, după 1945, a două state germane pe harta Europei fusese efectul divergențelor adânci între SUA, Marea Britanie și URSS privitoare la...

Relațiile diplomatice România-RFG

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company