Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Republica de la Ploieşti

Pe 8 august 1870, la ora 4 dimineaţa, două organizaţii conspirative s-au întrunit la Ploieşti pentru a declanşa planul prin care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen să fie detronat şi republica să fie instaurată.

Republica de la Ploieşti
Republica de la Ploieşti

, 27.06.2016, 12:45

Conspiratorii plănuiau să ocupe telegraful şi ca armata şi populaţia câtorva oraşe mai importante să se solidarizeze cu ei. Grupurile de conspiratori, inspirate de liberalii de stânga, sau ”roşii”, erau dezamăgite de domnia lui Carol şi de instabilitatea guvernamentală din perioada 1866, anul în care acesta ajunsese pe tronul României, şi 1870. Nu mai puţin important a fost şi războiul dintre Franţa şi Germania declanşat pe 19 iulie 1870, război care se va încheia cu capitularea Franţei pe 10 mai 1871. Războiul a provocat un val de simpatie pentru Franţa care s-a transformat într-unul de antipatie pentru germanul Carol.



Dar liderii conspiraţiei au ezitat, în cele din urmă, să-şi pună planul în aplicare din cauza ezitărilor unor ofiţeri. Conspiratorii din Ploieşti conduşi de către viitorul general Alexandru Candiano-Popescu au mers însă mai departe cu planul lor şi au ocupat prefectura şi telegraful. În faţa unei mulţimi de câteva mii de oameni, Candiano-Popescu a proclamat detronarea lui Carol şi s-a autoproclamat prefect al judeţului Prahova. După discursul lui Candiano-Popescu, mulţimea a pornit către o unitate militară pentru a se înarma. La refuzul comandantului unităţii, mulţimea s-a îndreptat către închisoare şi a eliberat deţinuţii. Acţiunea puciştilor a luat însă sfârşit la scurt timp după ce şeful telegrafului din oraşul Predeal a întrerupt comunicarea cu Bucureştiul. În aceeaşi seară, armata a arestat apropximativ 400 de suspecţi şi pe politicienii liberali Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, Nicolae Golescu. Liderul ploieştenilor rebeli a fost prins în oraşul Buzău. Republica de la Ploieşti se încheia după nici o zi de funcţionare. 41 de conspiratori au fost trimişi în judecată însă au fost achitaţi.



Chiar dacă a fost un episod scurt şi intens, satirizat de scriitorul Ion Luca Caragiale în piesa de teatru ”Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” şi în nuvela ”Boborul”, Republica de la Ploieşti a avut însă o semnificaţie specială în aşezarea politicii româneşti pe fundamente stabile. Silvia Marton de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, crede că rebeliunea era inevitabilă din cauza dificultăţilor de funcţionare pe care le avea statul român.


”Totul era încă posibil, totul era deschis, protagoniştii republicii de la Ploieşti, Carol I, conservatorii, moderaţii, diverşi alţi liberali, toţi erau încă la început şi aveau senzaţia că totul era de construit, de făcut, era un voluntarism care va conduce la multe alte lucruri criticabile. Voiau să construiască un parlament şi un regim, eventual o republică dar nu cu mare hotărâre. Cel puţin voiau un regim în care parlamentul să fie important. Carol însuşi îşi căuta locul, nu înţelegea încă prea bine ce se întâmpla. Brătianu era foarte convins de ce făcea şi încerca să domine toate guvernele în care intra. Conservatorii încercau şi ei să aibă un cuvânt de spus. Până la urmă toţi, inclusiv foştii paşoptişti, mai îmbătrâniţi, şi alţii mai tineri, toţi erau foarte vocali, foarte convinşi de ideile lor.”



Am întrebat-o pe Silvia Marton care au fost ideile principale care au animat Republica de la Ploieşti: ”Putem privi lovitura de stat, cel puţin aşa a încadrat-o acuzarea, ca pe o formă de reacţiune împotriva conservatorilor. Nu atât pentru republică, mai mult împotriva conservatorilor şi, eventual, împotriva prusianului autohton Carol de Hohenzollern. Două caricaturi din Ghimpele, liberal radical, foarte progresist, sunt sugestive pentru dimensiunea socială. A fost vorba despre o reacţiune socială din partea protagoniştilor republicii de la Ploieşti care voiau sfârşitul privilegiilor. Vechii boieri erau, în principiu, de partea conservatorilor, Lascăr Catargiu era un moderat. Vechii boieri îşi păstraseră rolul politic, erau aleşi şi realeşi, erau vizibili pe scena politică. Există o sensibilitate foarte socială, democrată. Termenul democrat este folosit chiar de ei înşişi, înseamnă sfârşitul privilegiilor, al boierilor, ca singurii reprezentanţi şi autori ai politicii. Este o reacţiune a burgheziei.”



Republica de la Ploieşti a fost şi o revizuire a atitudinilor clasei politice faţă de stat, faţă de reforme, faţă de persoana suveranului. Silvia Marton: ”Cuza era în viaţă încă, exilat, dar este ales în trei reprize în câteva colegii. El renunţă la mandate, trimite scrisori elegante prin care refuză să-şi preia mandatul, trimite scrisori elengate prin care mulţumise că fusese votat. Însă paşoptiştii, liberalii, radicalii, roşii” sunt adversarii lui Cuza. Toţi acei roşii pun pe picior de egalitate pe Cuza şi pe Carol ca domn autoritar. Carol era autoritar, lua decizii peste capul parlamentului, tot aşa cum Cuza negase dezbaterea. Carol devenise un nou Cuza şi era inacceptabil. Liberalii cred că prea multă putere în mâinile executivului este o tendinţă periculoasă. Din acest punct de vedere manifestă tendinţe republiucane, vor responsabilitatea guvernului în faţa parlamentului. Începând cu anul 1870-1871 responsabilitatea guvernului devine acceptată şi începe să funcţioneze mult mai bine dar şi rolul lui Carol se va redefini în câţiva ani, el va face şi desface guvernele.”



Democraţia română va ieşi mai consolidată după episodul ”republicii” ploieştene, ultimul spasm al facerii statului român modern democrat. După anul 1870, România îşi va obţine independenţa în 1877-1878 şi va deveni regat iar politica va intra în cadrele sale asigurând stabilitatea şi buna guvernare a ţării.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company