Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Regimul Ceauşescu şi revoluţia sângeroasă

Dintre ţările Europei comuniste în care s-a produs schimbarea din 1989, în România aceasta s-a produs cu vărsare de sânge.

Regimul Ceauşescu şi revoluţia sângeroasă
Regimul Ceauşescu şi revoluţia sângeroasă

, 15.12.2014, 13:29

Dintre ţările Europei comuniste în care s-a produs schimbarea din 1989, în România aceasta s-a produs cu vărsare de sânge. Explicaţiile sunt că regimul lui Nicolae Ceauşescu era cel mai susceptibil în a folosi violenţa împotriva propriului popor dacă situaţia o cerea. Reprimarea brutală a demonstraţiilor muncitoreşti de la Braşov din noiembrie 1987 a fost un prim indiciu. Din păcate, bănuielile s-au confirmat în decembrie 1989.



L-am întrebat pe istoricul Ioan Scurtu, fost director al Institutului Revoluţiei Române, dacă se putea evita vărsarea de sânge din decembrie 1989, privind la natura regimului Ceauşescu. Un prim element a fost cel al raportării la ideologia marxism-leninismului. ”Teoretic, se putea evita. Dacă e să judecăm ce l-a diferenţiat pe Nicolae Ceauşescu de ceilaţi lideri din statele socialiste europene, am spune că el a fost practic singurul care nu a acceptat ideile lui Gorbaciov privind glasnost-ul şi perestroika socotind că prin asemenea formule de fapt Gorbaciov subminează socialismul şi, în felul aceasta, contribuie la prăbuşirea lui. Ca urmare, Ceauşescu devenise, după 1987, unul dintre cei mai rigizi lideri politici din zona centrală şi sud-est europeană, originându-se la Marx, Engels şi Lenin şi neaccepând că, între timp, societăţile au evoluat şi că se impuneau şi alte forme de edificare, cum spunea el, a socialismului şi comunismului.



Obsesia independenţei totale a României a fost considerată de Ioan Scurtu o altă trăsătură caracteristică a regimului Ceauşescu. ”Al doilea aspect este că a fost singurul care şi-a propus ca ţara sa să achite toate datoriile externe zicând că astfel îşi câştigă cu adevărat independenţa, nu doar economică, ci şi politică. Fapt care s-a materializat într-un export masiv de mărfuri, începând cu cele industriale şi terminând cu cele alimentare, şi creând o foarte gravă criză alimentară, introducând cartele şi raţii care fuseseră demult eliminate din societatea românească.



Nicolae Ceauşescu, prizonier al clişeelor marxiste despre forţarea economiei, a fost cel care a imprimat o politică dezastruoasă, ale cărei efecte au fost resimţite din plin de către populaţie. ”Al treilea element era acela că dezvoltând puternic industria petrochimică, consumatoare de energie, Ceauşescu a decis să facă economie pe seama populaţiei şi de aici închiderea resurselor de căldură, a curentului electric şi punerea oamenilor în situaţii extraordinar de grave. De aici, o stare generală de nemulţumire, accentuată după ce în aprilie 1989 se anunţase că România şi-a achitat întreaga datorie externă. Dar, de această dată, Ceauşescu dorea să devină el creditor şi să obţină beneficii din dobânzile pe care le-ar obţine împrumutând pe alţii. Cu alte cuvinte, România avea o stare mult mai precară decât toate celelalte ţări socialiste, şi de aici şi nemulţumirea extraordinară. Acest fapt ce a făcut ca, în decembrie 1989, milioane de oameni să iasă în stradă şi să ceară înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu.



L-am întrebat pe Ioan Scurtu de ce PCR nu a avut un reformator care să fie capabil să ceară înlăturarea lui Ceauşescu de la conducere şi să asigure o schimbare paşnică de regim. ”Ceauşescu a acţionat cu destulă dibăcie şi a reuşit să înlăture într-un termen relativ scurt, cam 6-7 ani, pe cei care ar fi fost potenţialii rivali la conducerea PCR şi a ţării. A promovat, în schimb, oameni devotaţi lui şi care erau lipsiţi de coloană vertebrală. Am citit, de exemplu, memoriile lui Dumitru Popescu, membru în Comitetul Politic Executiv al CC al PCR, care relata că, la şedinţele respectivului organism de conducere, vorbea numai Nicolae Ceauşescu, toţi ceilalţi ascultau, că pleca de la acele şedinţe cu dureri de cap şi că trebuia să meargă pe jos să se relaxeze până în cartierul Primăverii, unde locuia. Sigur, el nu-şi punea problema că, în fond, prin poziţia pe care o ocupa avea şi o responsabilitate. Dacă Ceauşescu ajunsese să vorbească numai el şi ceilalţi să asculte şi să ia notiţe, aceasta se datora şi celor care au acceptat acea situaţie, în opinia mea, umilitoare.


Cel mai frapant moment a fost acela când Ceauşescu, revoltat de faptul că nu s-au luat măsuri drastice împotriva manifestanţilor de la Timişoara, a spus: eu nu mai pot lucra cu acest Comitet Politic Executiv, alegeţi-vă alt secretar general”. Şi au sărit cu toţii şi au zis: nu ne părăsiţi, vă rugăm, noi vă suntem fideli, rămânem alături de dv., în frunte cu dv. vom rămâne. Adică nici măcar în ceasul al 24-lea, aş zice, niciunul n-a avut curajul să spună: luăm act de demisia dv., constituim o conducere colectivă, anunţăm poporul revoltat că Nicolae Ceauşescu şi-a dat demisia. Poate că evoluţiile ar fi fost cu totul altele şi nu s-ar fi ajuns la baia de sânge care a urmat. Oportinismul acestor oameni a jucat un rol foarte important în derularea evenimentelor dramatice.



Tiranic, lacom şi pretins atotştiutor, regimul lui Nicolae Ceauşescu a ajuns acolo unde îi era locul. Din nefericire, costul a fost vieţile a 1204 de români.


Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company