Pro Memoria: Cultul eroilor patriei

În 2014, Europa comemora centenarul izbucnirii primului război mondial, eveniment care va bulversa continentul şi va marca istoria secolului 20.

Steliu Lambru, 14.12.2015, 13:08

A fost un secol care a pus în practică ideile secolului al 19-lea, idei care se născuseră, la rândul lor, în timpul revoluţiei franceze din ultimul deceniu al secolului al 18-lea. Socialismul şi naţionalismul, idei generoase care avuseseră ca principal obiectiv emanciparea individului şi a societăţii, îşi abandonaseră menirea originară şi trecuseră la faza de radicalizare. Prin războiul mondial din 1914-1918, omenirea îşi consumase sângeros o parte din energia dezlănţuită a radicalismului, însă multe energii rămăseseră neepuizate şi vor erupe din nou odată cu cel de-al doilea război mondial.

Eroii moderni sunt produsele războaielor care au măcinat Europa în prima jumătate a secolului 20. Bărbaţi şi femei, de diferite condiţii, au plecat la luptă cu entuziasm pentru ideile lor. Nici românii nu au făcut excepţie, sutele de mii de morţi sunt mărturii clare în acest sens. În 1918, la tratatele de pace, urmaşii celor 10 milioane de morţi după 4 ani de confruntări au vrut ca sacrificiul lor să nu fie uitat. Apare, astfel, cultul eroilor în forma sa grandioasă, monumentală. În România, păstrătoarea cultului şi a memoriei celor ucişi pe front a fost regina Maria, cea mai puternică personalitate feminină a istoriei României din prima parte a secolului 20. Istoricul Daniel Gheorghe a descris tabloul în care apare cultul eroilor.

”După primul război mondial, tratatul de pace dela Versailles stabileşte ca măsură de reconciliere şi de apropiere între popoarele care tocmai se confruntaseră în războiul încheiat cu zeci de milioane de victime, din punct de vedere politic, social şi moral cultul eroilor. România este una dintre primele ţări europene care îşi ia răspunderea şi sarcina de a omagia atât proprii săi eroi, cât şi pe cei de alt neam care căzuseră pe pământ românesc luptând împotriva românilor. Ziua eroilor va fi instituită printr-un decret-lege semnat de regele Ferdinand I pe 4 mai 1920, cu o lună înainte de tratatul de la Trianon care consfinţea unirea din 1918, după 3 ani de lupte pe front şi doi ani de lupte diplomatice. La Paris, Regina Maria a avut rol politico-diplomatic desăvârşit în recunoaşterea unirii.”

Dintotdeauna comunităţile au simţit nevoia să-şi celebreze eroii. Cultul lor în forma sa modernă, etatizată a fost dat de impactul traumatizant al primului război mondial. Daniel Gheorghe: ”Cultul eroilor a funcţionat şi în timpul regelui Carol I fiind omagiaţi în special eroii din Războiul de Independenţă din 1877-1878, dar şi eroii din lupta de la dealul Spirii din 13 septembrie 1848. În primul război, România a pierdut aproximativ 960.000 de cetăţeni, cei mai mulţi din cauza bolilor, epidemiilor şi a lipsurilor devastatoare. Cu arma în mână au murit cel puţin 350.000 de români, 30.000 doar în bătălia de la Mărăşeşti din iulie-august 1917, în cea mai fierbinte zi au murit peste 6.000 de români. Sacrificul era imens iar mecanismul de omagiere a eroilor era o formă de recunoştinţă.”

Anii care vor urma războiului vor memorializa sacrificiul celor care au murit pe front. Cele mai reprezentative construcţii, în afara nenumăratelor cimitire, osuare, monumente şi troiţe, vor fi mausoleul de la Mărăşeşti, mormântul eroului necunoscut din Bucureşti şi ansamblul ”Calea Eroilor”, opera celebrului sculptor Constantin Brâncuşi din oraşul Târgu Jiu. Daniel Gheorghe: ”Cultul va intra sub oblăduirea Casei Regale şi a Bisericii Ortodoxe. A existat Societatea Mormintele Eroilor, al cărei preşedinte era mitropolitul primat Miron Cristea. În România erau sute de cimitire ale eroilor români, dar şi ale altor neamuri: germani, ruşi, englezi, americani, francezi, unguri, bulgari, polonezi care au murit în primul şi în cel de-al doilea război mondial. Rolul principal în administrarea cimitirelor îl va avea Societatea Eroilor Căzuţi. care se afla sub înaltul patronaj al reginei Maria. Regina Maria fusese la conducerea Crucii Roşii române şi personalitatea Casei Regale cea mai apropiată de suferinţa soldaţilor români pe câmpurile de luptă şi va păstra precum o mamă îndurerată grija deosebită şi o neobosită acţiune pentru perpetuarea cultului eroilor.”

Ziua eroilor este astăzi o zi pentru toţi eroii români care au căzut în lupta cu duşmanii democraţiei şi libertăţii. Luna decembrie în special are o încărcătură simbolică puternică pentru români fiind luna în care România a aruncat la gunoi regimul comunist. Daniel Gheorghe: ”Ziua eroilor va fi stabilită chiar de ziua Înălţării Domnului şi va fi pentru toţi cei care îşi dăduseră viaţa pentru ţară şi pentru libertate, cei din cele două războaie mondiale, de eroii şi martirii din închisorile comuniste, cei din rezistenţa armată anticomunistă, de eroii din decembrie 1989. Semnificaţia era a sacrificiului care mântuieşte, sacrificiul care eliberează, sacrificul care înalţă. Patriotismul era valoarea fundamentală, nu se putea gândi o societate fără valorile naţionale. A existat chiar şi o generaţie a idealului naţional de la 1918, a unor politicieni ca fraţii Brătianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Iorga şi alţii.”

Cultul eroilor este ultimul omagiu prin care moştenitorii preţuiesc jertfa unor oameni care nu au plecat pe front pentru a muri, ci pentru idei în vremuri interesante şi excepţionale. Dar, aşa cum spunea liderul comunist reformist chinez Deng Xiaoping, ”să te ferească Dumnezeu să trăieşti vremuri interesante”.