Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Presa studenţească in România comunistă – Cazul revistei ”Amfiteatru”

Instrument de propagandă al regimului comunist, presa a fost pentru acesta prioritate zero. De obicei, acest domeniu era asociat cenzurii.

Presa studenţească in România comunistă – Cazul revistei ”Amfiteatru”
Presa studenţească in România comunistă – Cazul revistei ”Amfiteatru”

, 01.09.2014, 12:09

Instrument de propagandă al regimului comunist, presa a fost pentru acesta prioritate zero. De obicei, acest domeniu era asociat cenzurii. Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor avea misiunea de a controla şi superviza orice era destinat publicului şi se subordona Comitetului Central al PCR. În ciuda controlului strict, abateri de la politica oficială au existat, care însă nu au fost în măsură să şubrezească regimul. Obsesia regimului era atât de mare încât una din aceste abateri a primit mai multă atenţie decât ar fi fost cazul prin măsurile luate pentru a o reprima.



Constantin Dumitru a fost redactor şef-adjunct la revista studenţească ”Amfiteatru”, editată de Uniunea Asociaţiilor Studentilor Comunişti din România. El şi-a adus aminte cum a fost oprit de la difuzare un număr al revistei pe care o conducea, din cauza unor poezii considerate atacuri la adresa regimului scrise de poeta Ana Blandiana.


”Era în decembrie 1984. Când am citit poeziile Anei Blandiana evident că a existat şi un anumit reflex şi mi-am zis că astea nu se pot publica. După care mi-a trecut reflexul ăsta şi am zis: dar de ce să nu se publice? Şi le-am dat drumul la publicare. Am fost cu revista la Asociaţia Studenţilor Comunişti din România (ASCR). Nu dădeam noi viza. După desfiinţarea Direcţiei Presei, viza o dădeau organele centrale care controlau publicaţiile, şi anume Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliul Asociaţiei Studenţilor Comunişti din România. Noi, redactorii şefi şi redactorii şefi-adjuncţi, aprobam sau nu apariţia fiecărui articol. Dar publicaţia se mai ducea acolo pentru că nu mai aveau încredere în noi, pentru că noi eram ziarişti, şi ca să nu mai facem prostii. Şi atunci, mai era nevoie de un tovarăş să le vadă. Eu eram redactor şef adjunct, membru al CC al UTC, membru al Biroului Consiliului ASCR pentru că nu puteai fi redactor şef fără să fii nomenclaturist, ca să spunem lucrurilor pe nume. Constanţa Buzea, prima soţie a poetului Adrian Păunescu, era şefa secţiei poezie. Şi nu a făcut decât să dea drumul acestor poezii. Grigore Arbore era responsabil de număr, dar eu am decis.”



”Amfiteatru” avea un tiraj de 7000 de exemplare. 3000 se distribuiau în chioşcuri, 1000 sub formă de abonamente, iar alte 3000, plătite de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, erau distribuite prin cămine. Constantin Dumitru şi-a amintit cum a izbucnit scandalul.


”Mă duc la mansarda Nifon unde erau nişte ateliere, la un prieten, artist plastic, şi mă laud, că nu mă pot abţine. Mă duc direct cu şpaltul din tipografie şi îi spun: Uite ce-am făcut!” Fără să ştiu că ăla era informator al Securităţii. Eu m-am turnat singur. De-aia m-au şi dat afară, că m-am lăudat că eu am făcut-o. S-a întâmplat apoi ceea ce trebuia să se întâmple. Eu am plecat la munte şi am aflat că sunt şedinţe care mă dau afară, mă exclud de peste tot. Când m-am întors în Bucureşti, m-a sunat un coleg să-mi spună că nu mai sunt şeful lui, de fapt că nu mai sunt nicăieri. După aia, câteva luni aflam ce fac de la Europa liberă. Pe 15 ianuarie 1985 am fost demis şi exclus. N-am avut serviciu vreo 3 luni. Am fost chemat şi angajat cu forţa la revista Protecţia Muncii. Soţia mea era gravidă şi au dat-o afară şi pe ea, că trebuia să plătească şi ea. În fond, aveam un contract şi l-am încălcat. Dar nu m-am plâns atunci, nu mă plâng nici acum. Aveam un salariu foarte mare, aveam şofer, aveam secretară, ca să-l stimez pe tovarăşul Ceauşescu şi nu l-am stimat destul. De-atunci m-am dezvăţat să mai stimez politicieni, am un defect cu stima.”



Cum nimeni pe vremea aceea nu putea şoma, Constantin Dumitru a fost angajat la o revistă cu profil de protecţia muncii în industrie, fără a mai deţine vreo funcţie de conducere. L-am întrebat ce urmări a avut retragerea acelui număr din revista ”Amfiteatru”?


”Pe vremea aceea copiile xerox nu erau la îndemână oricui, ca azi, era nevoie de multe aprobări. Erau urmărite aparatele de reprodus de orice fel. Unul dintre cele mai mari şocuri mi l-a zis un ofiţer de securitate ani mai târziu şi anume că în România s-au făcut vreo 5-6000 de copii după poeziile alea. Adică s-a refăcut tirajul revistei, ca să zic aşa, aproape că s-a dublat. Dacă atâţia ofiţeri de Securitate făceau atâtea rapoarte, n-avea cum să nu se audă la Europa liberă, dovadă că poeziile au apărut şi la Europa liberă după ce m-au dat pe mine afară. Până atunci, nu. Comuniştii au greşit, într-un fel. Dacă nu făceau un mare scandal din chestia asta, trecea pur şi simplu. Cred că suntem un popor vegetal, cine a mai văzut un copac revoltându-se”, aşa suna poezia aia, era frumoasă.”



După 1989, Constantin Dumitru a avut ocazia s-o întâlnească pe autoarea poeziilor care au dus la destituirea sa. ”Oricât ar părea de ciudat, eu n-o cunoşteam pe Ana Blandiana. I-am publicat nişte texte, n-o cunoşteam. Ea n-a păţit nimic, eu da. Dovadă că în aceeaşi a publicat mai târziu Motanul Arpagic” la editura Ion Creangă, şi i-a mai dat şi pe alţii afară. Eram la ambasada Statelor Unite, în 1990, şi scriitorul Mircea Dinescu îmi spune: Uite-o, băi, pe Ana Blandiana, prietena ta! Nu m-a crezut că n-o cunosc. Şi a mers la Ana Blandiana şi i-a spus că eu sunt acela care o publicase în Amfiteatru. La care Ana Blandiana a avut o replică pe care o admir sincer: Era treaba lui!” Şi mi-am dat seama că era treaba mea. Eu îmi făcusem treaba, bănuiesc că şi ea.”


Constantin Dumitru a învăţat o lecţie care ar trebui să fie valabilă şi pentru alţii. Că atunci când spui adevărul, indiferent de cât de neplăcut e, niciun preţ nu e prea mic pentru a fi plătit deoarece recompensa va fi pe măsură.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company