Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Politica balcanică a României după cel de-al doilea razboi mondial

După 1956 şi intervenţia împotriva revoluţiei anticomuniste din Ungaria, pentru a-şi îmbunătăţi imaginea internaţională, Uniunea Sovietică a lăsat ţărilor pe care le controla o anumită libertate de mişcare.

Politica balcanică a României după cel de-al doilea razboi mondial
Politica balcanică a României după cel de-al doilea razboi mondial

, 23.03.2015, 12:48

Înainte de 1940, România a avut o politică balcanică de cooperare şi de stabilire de alianţe. După război, până la jumătatea anilor 1950, politica balcanică a României a fost controlată de URSS. Abia după moartea lui Stalin din 1953, România a reînceput să aibă iniţiative proprii în regiune şi să încerce să treacă peste barierele impuse de împărţirea postbelică a Balcanilor în blocuri militare şi politice diferite. În timp ce România, Iugoslavia, Bulgaria şi Albania erau sub controlul regimurilor comuniste, Turcia şi Grecia erau în spaţiul democraţiei liberale.



După 1956 şi intervenţia împotriva revoluţiei anticomuniste din Ungaria, pentru a-şi îmbunătăţi imaginea internaţională, Uniunea Sovietică a lăsat ţărilor pe care le controla o anumită libertate de mişcare. În România, sovieticii au mers puţin mai departe şi chiar şi-au retras trupele în 1958. Comuniştii români au folosit slăbirea chingilor încercând mai ales o apropiere economică şi culturală de celelalte ţări balcanice.



Valentin Lipatti a fost ambasador, eseist şi traducător. Intervievat în 1995 de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, Lipatti a amintit de iniţiativa denuclearizării Balcanilor. ”După război, prima iniţiativă românească mai importantă a fost, după cum se ştie, iniţiativa lansată de primul ministru din vremea aceea, Chivu Stoica, din 1957, privind denuclearizarea Balcanilor. Era o iniţiativă îndrăzneaţă, importantă, dar care, sigur, s-a izbit de mari reticenţe. Dacă într-o largă măsură Bulgaria şi Iugoslavia erau favorabile unui proces de denuclearizare, de transformare a Balcanilor într-o zonă lipsită de arme nucleare, Grecia şi Turcia, care aparţineau alianţei NATO s-au opus şi iniţiativa, oricât de frumoasă ar fi fost, nu a cunoscut un mare succes. După un an-doi, ea n-a fost înmormântată, dar a fost menţinută într-o stare de letargie. Însă ideea denuclearizării a proliferat în lume şi apoi zonele denuclearizate s-au extins în alte puncte ale globului.



Cum bariera dintre comunism şi democraţie era aparent de netrecut, cooperarea culturală era o soluţie pentru depăşirea ei. Valentin Lipatti. ”Paralel însă cu această iniţiativă de tip guvernamental, dificilă, pentru că se referea la sectorul militar, iar problematica militară e totdeauna cea mai complexă, în Balcani s-a desfăşurat o colaborare foarte însemnată, foarte importantă în domeniul cultural, în sensul larg al cuvântului: ştiinţă, cultură, educaţie. Dar la nivel neguvernamental. Şi, ani de zile cooperarea multilaterală în Balcani s-a executat pe acest plan neguvernamental, care era mai uşor de realizat, care punea mai puţine reticenţe şi avea mai puţine obstacole în faţă. Aşa, de pildă, Uniunea Medicală Balcanică, care data din perioada intebelică, Uniunea Balcanică a Matematicienilor, apoi recent creata în 1963 Asociaţie Internaţională de Studii Sud-Est Europene, şi multe alte organizaţii şi asociaţii profesionale au menţinut climatul acesta de încredere şi de cooperare în mediile ştiinţifice, în mediile profesionale balcanice.



Comitetul de Cooperare Balcanică, condus de Mihail Ghelmegeanu, era menit să coordoneze acţiunile culturale. Însă şi el a avut succese limitate. Valentin Lipatti. ”Comitetul de Cooperare Balcanică condus de Mihail Ghelmegeanu era tot un comitet neguvernamental, pentru pace. Se purtau atunci foarte mult formele de organizare pentru apărarea păcii. Asta era ideea, mai ales ideea sovietică de a ţine conferinţe mondiale pentru pace, conferinţe regionale în favoarea păcii, împotriva imperialismului, ş.a.m.d. În Balcani a luat fiinţă acest Comitet de apărare a păcii în Balcani. Era un comitet multilateral, dar nu a fost o activitate majoră, a fost o activitate, ca să zic aşa, medie. Importante erau asociaţiile acestea profesionale: medici, arhitecţi, geologi, oameni de ştiinţă, arheologi, istorici, scriitori. Eficienţa lor era pe două planuri. Mai întâi, se realiza o cooperare concretă în domeniul profesiunii respective, să zicem în domeniul istoriei, sau în domeniul filologiei, sau în domeniul arheologiei. Era o cooperare care se concretiza prin studii, cercetări, reviste, colocvii, activitate profesională multilaterală între ţările balcanice, între specialiştii respectivi din ţările balcanice. Cooperând în acest fel, mediile acestea profesionale menţineau un climat de buna vecinătate, de bună prietenie şi de încredere.



La reuniunea de la Atena din 1976, reuniune guvernamentală în domeniul coooperării economice şi tehnice, au ieşit însă la iveală viciile politicii. Valentin Lipatti a arătat în ce au constat ele. ”Obiectivul pe care Romania îl urmărea cu acuitate, ca şi Iugoslavia, ca si Turcia, şi într-o oarecare măsură şi Grecia, era să creăm ceea ce se cheama o urmare. Adică să creăm un cadru cât de cât instituţional, pentru că o conferinţă, oricât de bună ar fi, dacă este unică, nu valorează mare lucru, se uită. Aici am întâlnit opoziţia fermă a Bulgariei. Prietenii noştri bulgari au venit cu un mandat extrem de restrictiv, se declarau că nu au mandat să aprobe nimic. Hotărîrile se luau pe bază de consens, şi consensul în cinci era suficient de uşor de obţinut. Dar era suficient ca unul să aibă drept de veto ca hotărârea să nu poată să fie luată. Bulgaria făcea politica sovietică şi Moscova nu vedea cu ochi buni la vremea respectivă o cooperare economică în Balcani, care, cu timpul i-ar fi scăpat de sub control. Ea vedea un fel de pericol de mini-piaţă comună balcanică în care, sigur, Romania, Bulgaria erau ţări socialiste, dar Turcia, Grecia, Iugoslavia nealiniată puteau să ducă această cooperare pe căi nedorite de Uniunea Sovietică. Şi atunci, bulgarii au primit ordin să blocheze urmările. Lovitura aceasta sub centură a bulgarilor a blocat pentru multă vreme, pentru câţiva ani buni, procesul multilateral.



Politica balcanică a României a avut, în perioada Cortinei de Fier, succese limitate. Interesele divergente din interiorul aceluiaşi bloc, ca şi diferenţele de regim politic, au fost motive suficiente pentru ca nicio ţară balcanică să nu-şi aroge merite deosebite.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company