În luna ianuarie a anului 1821, câteva mii de panduri din Oltenia, provincie din sud-vestul României de azi, conduși de Tudor Vladimirescu, fost ofițer în armata țaristă, mărșăluiau către București.
Natura este o prezență fundamentală în existența umană, practic omul, așa cum este el, nu ar putea fi fără natură.
Copilul are un loc aparte în istoria omenirii, el fiind, de fapt, actor și creator al istoriei, ca orice ființă umană.
România de azi este o creație a Franței, pentru orice cunoscător al istoriei României începând cu anii 1800 această afirmație nu poate fi contestată.
Pe 16 octombrie 1922, după marea ceremonie a încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari în Catedrala de la Alba Iulia, era inaugurat și Arcul de Triumf.
La nordul Dunării, pe cursul său mijlociu și inferior până la vărsare, sursele antice grecești și romane menționează existența triburilor getice și dacice în marele conglomerat tracic.
Frontierele sunt borne convenționale, reale ori imaginare, care delimitează spații culturale, comunități, orașe, țări, continente, mentalități.
Pe 15 octombrie 1922, românii asistau la un eveniment așteptat, un eveniment cu un puternic impact în mintea fiecărui român care trecuse prin anii primului război mondial: încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria.
Un jurist cu notorietate al României interbelice a fost Istrate Micescu, profesor universitar și politician.
Ideea de concediu și de timp liber, de a petrece una sau două săptămâni de vacanță, este destul de recentă în istorie.
Pe 21 septembrie 1939, la București, în apropierea podului Eroilor, un comandou legionar format din opt membri bloca mașina prim-ministrului Armand Călinescu.
În secolul 20 s-au manifestat deplin cele două totalitarisme, fascismul și comunismul.
Gândirea utopică este ceva propriu ființei umane și dintotdeauna oamenii au căutat să fie atât în lume, cât și în afara ei.
La sfârșitul primului război mondial, Regatul României se unea cu provincii locuite de români din Rusia țaristă și Austro-Ungaria și apărea România Mare.
Regina Elisabeta a scris sub pseudonimul Carmen Sylva peste 1000 de poezii, 90 de nuvele adunate în patru volume, 30 de opere dramatice și patru romane.
