Niciun alt român nu a adunat atâtea distincţii şi aprecieri universale ca Brâncuşi, niciun alt român nu şi-a legat numele atât de profund de un domeniu artistic cum şi l-a legat Brâncuşi de sculptură.
Grecii încep să privească mai insistent spre nordul Dunării începând cu a doua jumătate a secolului al 15-lea când are loc cea mai mare tragedie a lumii creştin-ortodoxe, căderea Constantinopolului, în 1453, sub loviturile turcilor otomani...
În România interbelică una dintre cele mai controversate personalităţi culturale a fost filosoful, logicianul şi profesorul Nae Ionescu, teoretician al naţionalismului şi antisemitismului.
Una dintre ideile cele mai avangardiste pentru societatea conservatoare românească din ultimul sfert al secolului al 19-le a fost incinerarea morţilor, în locul tradiţionalei înhumări.
Palatul Parlamentului este şi va rămâne pentru mult timp clădirea cea mai curioasă a Bucureştiului. Este, înainte de toate, simbol al totalitarismului comunist care exprimă desfigurarea unui oraş, gustul îndoielnic şi dilema folosirii sale adecvate.
Numărul prizonierilor români din Uniunea Sovietică de după cel de-al doilea război mondial este unul variabil. Până la 23 august 1944, dată la care România s-a alăturat coaliţiei Naţiunilor Unite, aproximativ 165.000 de militari români au dispărut...
Pe 1 iunie 1942, regimul mareşalului Ion Antonescu începea deportarea romilor în Transnistria. Numărul celor trimişi la muncă peste Nistru variază între 25.000 şi 38.000 de oameni, din care aproximativ 1.500 au rămas în viaţă la sfârşitul războiului.
Existenţa unui număr de 60 de plăci de plumb cu dimensiunile de 15 centimetri lungime şi 10 lăţime în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti a creat o adevărată isterie în rândul amatorilor de istorie şi mister.
Străzi, tuneluri, râuri subterane, buncăre, catacombe, încăperi imense care ascund mistere, labirinturi şi alte facilităţi pe care le are un oraş obişnuit sunt arsenalul care compune istoria secretă a Bucureştiului.
Crucea Roşie română şi-a primit botezul focului chiar la înfiinţare: o ambulanţă, dotată cu cele necesare şi însoţită de un medic şi mai mulţi infirmieri, părăsea România pentru a acorda ajutor răniţilor din războiul sârbo-turc.
Obligaţiile economice sau tributul Ţărilor Române către Poartă au variat în timp şi ele au devenit foarte împovărătoare, efectul cel mai nociv fiind corupţia.
A fost cea mai mare operaţiune de invazie a unui stat de după cel de-al doilea război mondial. Ceauşescu n-a fost invitat să participe, nici informat despre invazie.
Teroriştii au fost obsesia Revoluţiei române din decembrie 1989 şi implicarea serviciilor secrete străine a creat o puternică dezamăgire.
Cu curaj, cu eroism şi cu hotărâre, timişorenii au ieşit în stradă să-şi strige dorinţa de libertate şi dreptul la o viaţă mai bună. Dar în celălalt colţ al ţării, cu câteva zile înainte, capitala Moldovei Iaşi se pregătea să înfrunte tirania comunistă...
Datorită solidarităţii speciale dintre mineri, ei aveau potenţialul de a face greve şi de a pune regimul în dificultate. Regimul a oferit minerilor condiţii salariale generoase, protecţie socială, dar i-a şi supravegheat.
