Din 1965, regimul tânărului lider Nicolae Ceauşescu propunea înnoirea României prin renunţarea aparentă la ideologie. Astfel, literatura era eliberată de chingile realismului socialist.
Corneliu Coposu a fost politicianul exponenţial al României, omul care a păstrat legătura cu România democratică, cea de dinainte de instaurarea regimului comunist.
Înfiinţată pe 21 martie 1945 de către PCR sub denumirea de Universitatea Muncitorească a PCR, instituţia era menită să paraziteze conceptul tradiţional de universitate şi să destabilizeze statutul de intelectual.
Marie de Hohenzollern-Sigmaringen a fost botezată în confesiunea ortodoxă la câteva luni după naştere. În volumul său de memorii Povestea vieţii mele, mama sa o descria ca pe un copil vesel şi zâmbitor şi uimitor de drăgăstoasă.
La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a intereselor URSS şi Marii Britanii, România şi Grecia, două ţări prietene din Balcani, se vor afla în tabere adverse.
Partidul Muncitoresc Român a făcut un pas în încercarea de a se desprinde de sub tutela sovietică. Între 15 şi 22 aprilie 1964, Plenara lărgită a PMR concepea Declaraţia cu privire la poziţia partidului în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti...
În ciuda brutalităţii care l-a caracterizat, regimul comunist a trebuit să pară umanist, creativ şi pacifist.
Nicolae Ceauşescu a ajuns în fruntea PCR în 1965, la celebrul Congres al IX-lea. A fost perceput ca un lup tânăr, gata de schimbare şi de reparare a greşelilor trecutului şi astfel a primit susţinerea activiştilor mai vechi din partid.
Totul începea pe 29 martie 2004, când România devenea membru de facto al NATO. Au urmat 10 ani de prezenţă activă în cadrul alianţei militare pe teatrele de război.
Instaurarea regimului Partidului Crucile cu Săgeţi condus de Ferenc Szalasi a însemnat declanşarea unui imens val de persecuţii antisemite în Transilvania de Nord, regiune ocupată de Ungaria în urma arbitrajului de la Viena din 30 august 1940.
Niciun alt român nu a adunat atâtea distincţii şi aprecieri universale ca Brâncuşi, niciun alt român nu şi-a legat numele atât de profund de un domeniu artistic cum şi l-a legat Brâncuşi de sculptură.
Grecii încep să privească mai insistent spre nordul Dunării începând cu a doua jumătate a secolului al 15-lea când are loc cea mai mare tragedie a lumii creştin-ortodoxe, căderea Constantinopolului, în 1453, sub loviturile turcilor otomani...
În România interbelică una dintre cele mai controversate personalităţi culturale a fost filosoful, logicianul şi profesorul Nae Ionescu, teoretician al naţionalismului şi antisemitismului.
Una dintre ideile cele mai avangardiste pentru societatea conservatoare românească din ultimul sfert al secolului al 19-le a fost incinerarea morţilor, în locul tradiţionalei înhumări.
Palatul Parlamentului este şi va rămâne pentru mult timp clădirea cea mai curioasă a Bucureştiului. Este, înainte de toate, simbol al totalitarismului comunist care exprimă desfigurarea unui oraş, gustul îndoielnic şi dilema folosirii sale adecvate.
