Odată cu preluarea conducerii Partidului Comunist Român de către Nicolae Ceauşescu, regimul politic a favorizat recuperarea unor forme culturale din perioada interbelică, menţinând într-un con de umbră creaţiile artiştilor interesaţi de estetica nouă.
Între secolele 8-6 î.e.n. a avut loc fenomenul pe care istoricii antichităţii l-au denumit drept marea colonizare greacă.
După 1956 şi intervenţia împotriva revoluţiei anticomuniste din Ungaria, pentru a-şi îmbunătăţi imaginea internaţională, Uniunea Sovietică a lăsat ţărilor pe care le controla o anumită libertate de mişcare.
Înainte de instaurarea regimului comunist sub ocupaţie sovetică, adepţii ideologiei comuniste erau consideraţi idealişti. Deşi marginali, ei au atras atenţia asupra lor din cauza radicalismului modelului propus.
Decesul vechiul sistem sovietic a însemnat însă şi regândirea manierei prin care Rusia, succesoarea principală a URSS, să-şi menţină influenţa în fostele republici unionale. Una dintre metode a fost încurajarea mişcărilor separatiste.
Guvernul comunist instalat de sovietici în 1945 a început procesul de comunizare a României care a însemnat arestarea opoziţiei politice democratice şi a tuturor celor care se opuneau.
După încheierea Primului Război Mondial, România Mică devenea România Mare. Victoria Antantei aducea României aliate alipirea Basarabiei, Bucovinei, Banatului şi a Transilvaniei la Vechiul Regat.
Pe 1 noiembrie 1784, cete de ţărani iobagi din Transilvania treceau la acţiune împotriva nobililor care refuzaseră să pună în practică uşurarea de îndatoriri decretată de împăratul Iosif al II-lea.
Între 1946 şi 1949, în Grecia avea loc un sângeros război civil între gherilele comuniste finanţate de URSS şi forţele guvernamentale elene.
Pentru evreii europeni, lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau a însemnat lichidarea lor sistematică printr-un program pus la cale de ideologia nazistă.
În urma instalării agresive a comunismului în România, partidele democratice au organizat mişcări de rezistenţă. Una dintre acele mişcări a fost grupul România Independentă, creat de tineretul Partidului Naţional Ţărănesc.
Revoluţia din decembrie 1989 rămâne unul din cele mai tragice evenimente din istoria recentă a României, iar sacrificiile umane care au făcut posibilă prăbuşirea dictaturii comuniste lasă încă urme adânci în conştiinţa societăţii româneşti.
Primul război mondial sau “Marele război” a fost cel în urma căruia omenirea s-a transformat profund. Conflictul a însemnat şi cea mai mare...
1989 a adus libertatea şi în Basarabia, teritoriu anexat de Uniunea Sovietică în 1939 şi în 1944. Basarabenii, asemenea celorlalţi români, marchează un sfert de secol de la eliberarea de comunism...
Momentele înălţătoare ale recâştigării libertăţii s-au împletit cu evenimente tragice. Unul dintre acele evenimente a fost masacrul de la Otopeni din dimineaţa zilei de 23 decembrie.
