Lotul Antonescu este numele sub care este cunoscut grupul de conducători ai României între 1940 şi 1944, cel care a fost judecat şi condamnat la pedeapsa cu moartea pentru crime de război.
Cei născuţi în România între 1965, anul venirii la putere a lui Nicolae Ceauşescu, şi 1970, mai ales cei născuţi după 1966, anul în care a fost emis decretul 770 privitor la interzicerea avortului, au fost denumiţi generaţia cu cheia de gât.
În toamna anului 1939, la puţin timp după încheierea detestatului pact Ribbentrop-Molotov de către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cele două puteri totalitare începeau să-şi împartă zonele de ocupaţie şi influenţă aşa cum se înţeleseseră.
Nu sunt evenimente neplăcute, ci tragice, în toate sensurile. În sensul costurilor de vieţi umane, individuale, cât şi al costului colectiv.
La 20 mai 1990, după cinci luni de la răsturnarea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, românii cu drept de vot erau chemaţi la urne pentru a-şi alege atât preşedintele, cât şi reprezentanţii din cele două macere ale Parlamentului.
Statul naţional s-a bazat pe apelul la o majoritate naţională pentru a se fonda. Dar în statul naţional, odată înființat, au existat şi minorităţi care chiar şi în absenţa unor politici de deznaţionalizare tind să se asimileze.
Sistemul economiei dirijate de către stat a fost o piesă de rezistenţă a regimului comunist.
După estimările istoricilor, aproximativ 20.000 de refugiaţi armeni, din care aproximativ un sfert erau orfani, au găsit adăpost în România şi au beneficiat de sprijinul comunităţii armene de aici.
În istoria radiodifuziunii, Radio Europa liberă a fost o bornă a spiritului democratic, a civismului şi apărării drepturilor omului.
Al treilea sector al Capitalei cuprinde partea cea mai însemnată din centrul istoric al oraşului. Amestec inedit între clădiri vechi, reprezentative pentru Bucureşti, şi cartiere noi, sectorul 3 se întinde din zona Pieţei Universităţii...
Odată cu preluarea conducerii Partidului Comunist Român de către Nicolae Ceauşescu, regimul politic a favorizat recuperarea unor forme culturale din perioada interbelică, menţinând într-un con de umbră creaţiile artiştilor interesaţi de estetica nouă.
Între secolele 8-6 î.e.n. a avut loc fenomenul pe care istoricii antichităţii l-au denumit drept marea colonizare greacă.
După 1956 şi intervenţia împotriva revoluţiei anticomuniste din Ungaria, pentru a-şi îmbunătăţi imaginea internaţională, Uniunea Sovietică a lăsat ţărilor pe care le controla o anumită libertate de mişcare.
Înainte de instaurarea regimului comunist sub ocupaţie sovetică, adepţii ideologiei comuniste erau consideraţi idealişti. Deşi marginali, ei au atras atenţia asupra lor din cauza radicalismului modelului propus.
Decesul vechiul sistem sovietic a însemnat însă şi regândirea manierei prin care Rusia, succesoarea principală a URSS, să-şi menţină influenţa în fostele republici unionale. Una dintre metode a fost încurajarea mişcărilor separatiste.
