Cei doi lideri, Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, s-au primit reciproc şi s-au simpatizat, încercând să-şi aducă ţările mai aproape una de cealaltă.
În 1932, la aparatele de radio se auzeau primele emisiuni în limbile franceză şi engleză care erau jurnale de ştiri şi actualităţi.
Epidemiile sunt considerate de istorici drept un puternic factor de influenţare a civilizaţiei umane, la fel ca oricare alt eveniment major.
Curentul narativismului istoric consideră romanele istorice la fel de importante la cunoaşterea trecutului şi la formarea culturii istorice precum studierea istoriei cu cifre şi date.
Născut în 1884 la Brăila, Panait Istrati a fost unul dintre cei mai complecşi scriitori români. El este considerat în aceeaşi măsură şi scriitor francez.
Singura epopee în limba română, Ţiganiada (sau Tabăra ţiganilor), publicată într-o ediţie definitivă de Jacques Byck, între 1800 şi 1812, reflectă ideile iluministe ale Şcolii Ardelene al cărei reprezentant este Ion Budai-Deleanu.
Armele au fost dintotdeauna surse de venit pentru producători atât timp cât oamenii au simţit nevoia să poarte războaie.
În 1965 murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României, unul dintre responsabilii sovietizării începute în 1945, sub controlul...
În 1495, în Şcheii Braşovului se ctitorea biserica ce avea să adăpostească şi prima instituţie de învăţământ din spaţiul românesc.
Lotul Antonescu este numele sub care este cunoscut grupul de conducători ai României între 1940 şi 1944, cel care a fost judecat şi condamnat la pedeapsa cu moartea pentru crime de război.
Cei născuţi în România între 1965, anul venirii la putere a lui Nicolae Ceauşescu, şi 1970, mai ales cei născuţi după 1966, anul în care a fost emis decretul 770 privitor la interzicerea avortului, au fost denumiţi generaţia cu cheia de gât.
În toamna anului 1939, la puţin timp după încheierea detestatului pact Ribbentrop-Molotov de către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cele două puteri totalitare începeau să-şi împartă zonele de ocupaţie şi influenţă aşa cum se înţeleseseră.
Nu sunt evenimente neplăcute, ci tragice, în toate sensurile. În sensul costurilor de vieţi umane, individuale, cât şi al costului colectiv.
La 20 mai 1990, după cinci luni de la răsturnarea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, românii cu drept de vot erau chemaţi la urne pentru a-şi alege atât preşedintele, cât şi reprezentanţii din cele două macere ale Parlamentului.
Statul naţional s-a bazat pe apelul la o majoritate naţională pentru a se fonda. Dar în statul naţional, odată înființat, au existat şi minorităţi care chiar şi în absenţa unor politici de deznaţionalizare tind să se asimileze.
