Moştenirea lui Wiesel este aceea a spiritului civic şi a idealurilor dintotdeauna ale omenirii de toleranţă şi respect pentru diversitate.
Nicăieri nu există spaţii geopolitice monoculturale şi monocivilizaţionale, deci nici spaţiul românesc nu a moştenit o singură cultură şi civilizaţie.
Pe 8 august 1870, la ora 4 dimineaţa, două organizaţii conspirative s-au întrunit la Ploieşti pentru a declanşa planul prin care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen să fie detronat şi republica să fie instaurată.
În 1956, la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesorul lui Stalin, Nikita Hruşciov, denunţa cultul personalităţii predecesorului său şi, prin aceasta, dădea speranţe într-o schimbare.
Deşi a luptat doi ani, în graficul pierderilor de militari din tabăra Antantei România apare cu 6% din totalul morţilor, în timp ce SUA au 1% după o participare la lupte de numai un an.
În spaţiul românesc, prezenţa arcului este menţionată încă din antichitate, la autorii greci, care scriau că atunci când cerul se înnora arcaşii geto-daci trăgeau cu arcul pentru a-şi arăta ataşamentul faţă de zeul Gebeleizis.
Principalele misiuni de luptă ale marinei militare române în al doilea război mondial au constat în acţiuni împotriva Uniunii Sovietice.
Autoritar şi antiotoman, după ce-şi petrecuse tinereţea la curtea sultanului ca ostatic, Ţepeş a dorit să înlăture anarhia care stăpânea principatul Munteniei şi s-o îndrepte către alianţele cruciate.
Până în 1945, ziua de 10 mai 1866 a avut semnificaţia unui început pentru societatea românească, a unui început bun după o lungă şi agitată perioadă de căutări, incertitudini şi dezamăgiri.
Ocuparea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940 a însemnat deportarea populaţiei româneşti şi purificarea etnică a regiunii.
Facultatea muncitorească avea o funcţie de a forma cadre noi care să le înlocuiască pe cele vechi. A doua era cea de control. Prin facultatea muncitorească, regimul putea controla masele de tineri studenţi.
Întreprinderile mixte româno-sovietice Sovrom s-au înfiinţat imediat după ocuparea României de către Armata Roşie la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
Dupǎ 1948, statul comunist român a confiscat toate întreprinderile şi a devenit unicul proprietar în economie, conform ideologiei marxist-leniniste.
În comunism, penuria devenise o regulă, iar unii istorici au considerat-o a fi chiar o cultură. Mai ales în anii 1980, când sărăcia se generalizase şi se acutizase, penuria era cuvântul de ordine în viaţa de zi cu zi.
Fie că-şi susţineau soţii, fraţii sau taţii implicaţi în mişcările de rezistenţă, fie că transmiteau mesaje către lumea liberă din Occident, multe dintre cazurile de femei deţinute în închisorile comuniste au rămas necunoscute.