Bucureştiul, ca orice oraş în transformare, şi-a schimbat fizionomia constant începând cu prima jumătate a secolului al 19-lea.
După experienţa dureroasă a pierderii tezaurului naţional în Rusia în timpul primului război mondial, autorităţile române au luat în calcul adăpostirea valorilor Băncii Naţionale a României într-un loc cât mai sigur în timpul celui de-al doilea război mon
Este binecunoscut că regimul comunist şi nomenclatura sa nu suportau criticile. Dacă în ţară presa era cu totul aservită, presa liberă din Occident era dezlănţuită împotriva politicii sale, radio Europa liberă fiind vârful de lance.
Modelul economic marxist afirma că economia planificată sau dirijată putea prevedea şi evita crizele capitalismului. Sistemul economiei dirijate de către stat a fost o piesă de rezistenţă a regimului.
Deşi nu sunt sinonime şi nu s-au suprapus perfect niciodată, libera cugetare şi anticlericalismul au mers de multe ori mână în mână.
Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării, adunarea reprezentativă a românilor basarabeni, vota unirea cu Regatul României.
Pe timp de război, multe sunt ca pe timp de pace: se amestecă eroismul, tragismul, comicul şi absurdul.
Gătitul are o componentă magică pe care istoricii, folcloriştii şi antropologii nu au ezitat să o cerceteze şi să descopere în el semnificaţii culturale.
Între 1945 şi 1989, zeci de ani, viaţa înaltei aristocraţii comuniste româneşti a fost un mister pentru omul de rând. Nu se ştia ce pasiuni aveau acei oameni, care le erau preocupările, ce discutau şi ce decizii luau.
Campania militară a României din anii 1916-1917 se încheia prin pacea de la Buftea-Bucureşti din luna mai a anului 1918.
Închisorile comuniste au fost mediul în care acest personaj a apărut în istoria României şi el a fost încă un exemplu definitoriu pentru ce a însemnat regimul comunist în România între 1945 şi 1989.
În luna februarie a anului 1907 avea loc o mare explozie socială în lumea rurală cunoscută sub numele de răscoala ţărănească din 1907. Ea a avut puternice reverberaţii în România, ajungînd cunoscută şi în străinătate.
Criza democrației române începea să se manifeste în 1927, an crucial în istoria politică a României.
Inginer, explorator, cartograf, Iulius Popper s-a născut la Bucureşti în 1857. Era fiul unui anticar, librar, ziarist şi profesor la prima şcoală a comunităţii evreieşti din Bucureşti.
Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire, a venit în România ca ambasador al Franţei în tumultoasa vară a anului 1916, an în care România intra în primul război mondial.
