Omenirea se reface greu după un război. În afara distrugerilor materiale, oamenii trebuie să se vindece după traumele pierderilor celor dragi, ceea ce necesită un timp mai îndelungat.
De la lupta pentru Africa, așa cum am fost denumită cucerirea Africii de puterile europene după 1880, lumea a evoluat către decolonizarea sa.
Pe 4 mai 2018, la Cluj, a încetat din viață la 88 de ani opozanta anticomunistă Doina Cornea. În spațiul românesc și în mediile activismului civic european, numele ei nu mai are nevoie de nicio prezentare.
Secolul al 18-lea este cunoscut în istoria României ca secolul fanariot după numele cartierului Fanar din Constantinopol, de unde proveneau principii Munteniei și Moldovei.
Începând din a doua jumătate a secolului al 18-lea, lumina a fost leitmotivul tuturor proiectelor de modernizare.
La începutul secolului al 19-lea, Principatele Moldovei şi Munteniei se modernizau în ritm accelerat. Modernizarea coexista însă cu levantinismul.
Samizdatul Ellenpontok scris de câţiva intelectuali maghiari în anii 1970, Aktionsgruppe Banat, mişcare de protest a scriitorilor de limbă germană şi Mişcarea Goma au fost cele mai importante forme de protest civic ale societăţii româneşti
Centenarul României Mari înseamnă şi participarea altora la efortul Marelui Război şi la înlăturarea efectelor lui.
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, românii din Austria au format Comitetul Național Român pentru a face lobby pe lângă Aliați și pentru a se ajuta reciproc.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării, organul legislativ al Republicii Moldoveneşti sau al Basarabiei încorporată în Rusia în anul 1812, vota unirea cu România.
Singurul samizdat din România comunistă care a depăşit graniţele ei a fost Ellenpontok sau Contrapuncte.
Teatrul în limba idiş este legat de numele lui Abraham Goldfaden, care a început să-l creeze ca gen literar şi ca instituţie în Iaşi.
După 1945, România și SUA s-au găsit de-o parte și de alta a Cortinei de Fier, fără voia lor.
Biserica Greco-Catolică sau Biserica Română Unită cu Roma a fost înfiinţată în jurul anului 1700 în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, teritorii locuite majoritar de români din Imperiul Habsburgic.
În a doua jumătate a secolului al 19-lea, medicii români cu studii în Occident au fondat instituții medicale și învățământ medical pentru a lupta împotriva bolilor și a instrui medici.
