Ciuma a fost mult timp spaima Europei, cu zeci de milioane de victime.
Cerul, universul de deasupra, a exercitat o fascinație irezistibilă pentru oameni, indiferent de gradul de civilizație al societăților și de educație al individului.
Disputa româno-maghiară din secolul 20 a avut și un capitol academic legat de Universitatea din Cluj.
Presa română era presă de propagandă în principal însă televiziunea, înființată în 1957, încerca să fie mai aproape de social și de programele din Occident.
În România comunistă, religia și Biserica nu au fost privite, în general, cu ochi buni. Practicile religioase erau descurajate după ce la începuturile comunismului, în anii 1950, mulți clerici au fost întemnițați.
Unirea Moldovei cu Muntenia de pe 24 ianuarie 1859 a stat sub semnul voinței interne dar mai ales sub cel al conjuncturii internaționale.
Pe 1 decembrie 1918, românii din Transilvania proclamau unirea cu Regatul României.
Modernitatea a fost un mod nou de a privi lumea în care individul avea drepturi şi libertăţi fundamentale şi nicio autoritate nu avea voie să i le încalce.
Prima familie fanariotă care a domnit în Țările Române a fost cea a Mavrocordaților care a dat cel puțin două nume importante, pe Nicolae și pe fiul său Constantin.
În urmă cu 29 de ani, România scăpa împreună cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est de tirania regimurilor comuniste.
Încheierea primului război mondial nu a adus şi pacea mult râvnită. Europa scăpase de război dar intrase într-o perioada turbulentă în care revoluţiile şi continuarea unor conflicte armate adusese nesiguranţă.
Revoluția franceză a fost procesul cel mai important al secolului al 18-lea, proces care a dus la transformarea cea mai amplă de până atunci a societăților europene.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a românilor din Transilvania era convocată la Alba Iulia, în partea centrală a României de azi.
Geograful francez Emmanuel de Martonne a fost unul dintre cei mai românofili străini din prima jumătate a secolului 20.
De multe ori, oamenii se întreabă cum ar fi fost istoria dacă ea ar fi decurs altfel decât aşa cum o ştim? Ce destine ar fi avut indivizii, societăţile, naţiunile, lumea, în general?
