Sfârşitul primului război mondial, după 4 ani de lupte sângeroase şi tragedii personale şi colective, nu avea să aducă pacea imediat. Fiecare individ, grup etnic, grup politic şi naţiune a resimţit profunde neîmpliniri
Emil Otto Hoppé a fost un călător care a dorit să descopere lumea și s-o fotografieze. Între țările văzute și fotografiate de el a fost și România...
23 august 1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.
În Basarabia, încorporată în Uniunea Sovietică în 1944, opoziția față de regimul sovietic a avut accente naționale, așa cum s-a întâmplat și la celelalte națiuni din lagărul sovietic.
În secolul al 19-lea, intelectualii români și societatea românească erau în căutarea statului național. În direcția construirii acestuia, istorici și filologi au recurs nu numai la argumente științifice, ci și la falsuri.
Limba şi cultura idiş cuprind un vast areal în Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Dunăre, marele fluviu paneuropean fiind considerat frontiera sa de sud.
Muzica rock în România a fost în anii 1970-1980 un mod de diferenţiere de ceea ce se cânta oficial.
Readucerea în atenţia publicului a torţionarului are legătură cu condamnarea ultimilor supravieţuitori din cei care au supus deţinuţii politici unor torturi îngrozitoare în anii 1950, anii stalinismului celui mai sălbatic.
Despre colaboraţionism în politică s-a scris mult, mai ales despre colaboraţionismul intelectualilor.
Până în 1919, evreii din România nu au avut drepturi civile deoarece Constituţia din 1866 prevedea în celebrul articol 7 că numai cei de religie creştin-ortodoxă puteau fi cetăţeni români.
În România, primul grup de tineri care au contestat ceea ce considerau că era vetust la vremea lor a fost grupul literar-estetic de la Iaşi, intitulat Junimea
Unul dintre domeniile tehnice din România cu o accelerată dezvoltare după primul război mondial a fost aviaţia.
Regimurile totalitare, fascismul şi comunismul, au beneficiat de sprijinul interesat al unor intelectuali.
Pacea a fost o temă favorită a propagandei comuniste pentru a fi pusă în contrast cu capitalismul care ar fi iubit războiul.
Pe 2 martie 1989, un om cobora în flăcări pe schiuri pe pârtia Bradu din Poiana Braşov, în văzul a sute de turişti.
