Începând cu anii 1950, Radio Europa liberă împreună cu Vocea Americii, BBC, Radio France și Deutsche Welle au fost sinonime cu presa liberă în limba română.
La sfârşitul anilor '30, norii negri ai războiului se adunau asupra Europei. Războiul care urma se va purta şi pe mare, iar marina, cea militară şi cea civilă, căpătau un rol foarte important.
Cartierul Primăverii, situat în nordul Bucureştiului, este cunoscut drept cartier al elitelor vechi şi noi.
Pe 1 noiembrie 1928, Radio România începea să emită în eter, de la Bucureşti, ca voce a spiritului timpului săui. Ideile şi aspiraţiile românilor de la sfârşitul anilor '20 au fost cele care au dat tonul conţinutului programelor.
În România anilor interbelici, în întreaga Europă de altfel, când pasiunile nu erau mai mici decât cele de astăzi, oamenii aveau relații care treceau dincolo de diferențele de opțiuni politice, de clasă și de adversități etnice.
Postul teritorial de la Chişinău, din Basarabia, avea menirea să combată propaganda antiromânească făcută prin intermediul postului de Radio Tiraspol din Moldova sovietică de peste Nistru, care emitea din 1930.
După 1945, victorioasa Uniune Sovietică în războiul împotriva Germaniei naziste ocupa jumătate din Europa şi-şi impunea propriul model politic, economic şi social
Alături de votul universal, protestul este forma maximă de manifestare liberă a opiniilor în societatea modernă. Rădăcinile protestului se află în timpul revoluţiei franceze de la finele secolului al 18-lea şi în tot secoulul următor
La sfârşitul primului război mondial, victoria Antantei formată din Marea Britanie, Franţa, SUA, Italia şi Japonia la care aderase şi România în 1916 nu însemna că pacea va fi uşor de obţinut.
Comemorările trebuie să amintească generaţiilor următoare ce s-a întâmplat înaintea lor, când generaţiile anterioare au luat decizii grave prin care s-au produs tragedii colective.
Sfârşitul primului război mondial, după 4 ani de lupte sângeroase şi tragedii personale şi colective, nu avea să aducă pacea imediat. Fiecare individ, grup etnic, grup politic şi naţiune a resimţit profunde neîmpliniri
Emil Otto Hoppé a fost un călător care a dorit să descopere lumea și s-o fotografieze. Între țările văzute și fotografiate de el a fost și România...
23 august 1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.
În Basarabia, încorporată în Uniunea Sovietică în 1944, opoziția față de regimul sovietic a avut accente naționale, așa cum s-a întâmplat și la celelalte națiuni din lagărul sovietic.
În secolul al 19-lea, intelectualii români și societatea românească erau în căutarea statului național. În direcția construirii acestuia, istorici și filologi au recurs nu numai la argumente științifice, ci și la falsuri.
