Postul teritorial de la Chişinău, din Basarabia, avea menirea să combată propaganda antiromânească făcută prin intermediul postului de Radio Tiraspol din Moldova sovietică de peste Nistru, care emitea din 1930.
După 1945, victorioasa Uniune Sovietică în războiul împotriva Germaniei naziste ocupa jumătate din Europa şi-şi impunea propriul model politic, economic şi social
Alături de votul universal, protestul este forma maximă de manifestare liberă a opiniilor în societatea modernă. Rădăcinile protestului se află în timpul revoluţiei franceze de la finele secolului al 18-lea şi în tot secoulul următor
La sfârşitul primului război mondial, victoria Antantei formată din Marea Britanie, Franţa, SUA, Italia şi Japonia la care aderase şi România în 1916 nu însemna că pacea va fi uşor de obţinut.
Comemorările trebuie să amintească generaţiilor următoare ce s-a întâmplat înaintea lor, când generaţiile anterioare au luat decizii grave prin care s-au produs tragedii colective.
Sfârşitul primului război mondial, după 4 ani de lupte sângeroase şi tragedii personale şi colective, nu avea să aducă pacea imediat. Fiecare individ, grup etnic, grup politic şi naţiune a resimţit profunde neîmpliniri
Emil Otto Hoppé a fost un călător care a dorit să descopere lumea și s-o fotografieze. Între țările văzute și fotografiate de el a fost și România...
23 august 1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.
În Basarabia, încorporată în Uniunea Sovietică în 1944, opoziția față de regimul sovietic a avut accente naționale, așa cum s-a întâmplat și la celelalte națiuni din lagărul sovietic.
În secolul al 19-lea, intelectualii români și societatea românească erau în căutarea statului național. În direcția construirii acestuia, istorici și filologi au recurs nu numai la argumente științifice, ci și la falsuri.
Limba şi cultura idiş cuprind un vast areal în Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Dunăre, marele fluviu paneuropean fiind considerat frontiera sa de sud.
Muzica rock în România a fost în anii 1970-1980 un mod de diferenţiere de ceea ce se cânta oficial.
Readucerea în atenţia publicului a torţionarului are legătură cu condamnarea ultimilor supravieţuitori din cei care au supus deţinuţii politici unor torturi îngrozitoare în anii 1950, anii stalinismului celui mai sălbatic.
Despre colaboraţionism în politică s-a scris mult, mai ales despre colaboraţionismul intelectualilor.
Până în 1919, evreii din România nu au avut drepturi civile deoarece Constituţia din 1866 prevedea în celebrul articol 7 că numai cei de religie creştin-ortodoxă puteau fi cetăţeni români.
