La finele primului război mondial, România se afla în tabăra câștigătoare.
Politicianul Ion Rațiu a fost unul dintre modelele la care societatea românească s-a raportat atunci când a început refacerea democrației în 1990, după 45 de ani de comunism.
Istoricul Nicolae Iorga este unul dintre românii care se bucură de o bună imagine în ochii compatrioților săi.
Avansul Imperiului otoman către Europa din secolele 14-15 a însemnat o perioadă de confruntări și coexistență mai mult decât o perioadă de conflicte permanente și deschise.
În prima jumătate a anilor 1940, România și Germania erau aliate. Erau aliate nu numai pe front ci și în conceperea unor politici antisemite.
Istoricii și specialiștii în științe psiho-sociale au studiat cel mai răspândit sentiment în societățile postsocialiste, și anume acela al nostalgiei după deceniile de dinainte de 1989.
Deși s-a instaurat la fel în toată Europa Centrală și de Est, comunismul a căzut diferit.
Pe 22 decembrie 1989, la ora 12.08, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena decolau cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Era momentul eliberării de teroarea comunistă, începea Revoluția română.
Contracultura s-a născut ca o nevoie a libertății de creație și de expresie resimțite natural de oameni.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a românilor din Transilvania era convocată la Alba Iulia, oraș în care fuseseră executați prin frângerea cu roata Horea și Cloșca, doi dintre cei trei capi ai răscoalei țărănești din 1784-1785.
Începând cu anii 1950, Radio Europa liberă împreună cu Vocea Americii, BBC, Radio France și Deutsche Welle au fost sinonime cu presa liberă în limba română.
La sfârşitul anilor '30, norii negri ai războiului se adunau asupra Europei. Războiul care urma se va purta şi pe mare, iar marina, cea militară şi cea civilă, căpătau un rol foarte important.
Cartierul Primăverii, situat în nordul Bucureştiului, este cunoscut drept cartier al elitelor vechi şi noi.
Pe 1 noiembrie 1928, Radio România începea să emită în eter, de la Bucureşti, ca voce a spiritului timpului săui. Ideile şi aspiraţiile românilor de la sfârşitul anilor '20 au fost cele care au dat tonul conţinutului programelor.
În România anilor interbelici, în întreaga Europă de altfel, când pasiunile nu erau mai mici decât cele de astăzi, oamenii aveau relații care treceau dincolo de diferențele de opțiuni politice, de clasă și de adversități etnice.