Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul în România

În 1965 murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României, unul dintre responsabilii sovietizării începute în 1945, sub controlul direct al Armatei Roşii. Dej a fost exponentul unui nou fel de a face politică, acela al partidului unic totalitar comunist. Istoricii îl consideră pe Dej unul dintre călăii democraţiei române, agent al Cominternului în perioada interbelică, ajuns pe cele mai înalte poziţii la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul în România
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul în România

, 21.09.2015, 12:55

În 1965 murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României, unul dintre responsabilii sovietizării începute în 1945, sub controlul direct al Armatei Roşii. Dej a fost exponentul unui nou fel de a face politică, acela al partidului unic totalitar comunist. Istoricii îl consideră pe Dej unul dintre călăii democraţiei române, agent al Cominternului în perioada interbelică, ajuns pe cele mai înalte poziţii la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.


Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut în 1901 într-o familie de muncitori, viitoarea sa soţie fiind tot muncitoare. S-a calificat în meseria de electrician şi a lucrat la Atelierele CFR Griviţa. De la 29 de ani, în 1930, a intrat în rândurile partidului comunist. Între 1933 şi 1944 a fost întemniţat pentru rolul jucat în greva de la Griviţa din anul 1933. Înainte de ieşirea României din coaliţia Axei, pe 23 august 1944, Dej era eliberat şi redevenea liderul partidului comunist în libertate. În detenţie, în anii 1940, a fost în aceeaşi celulă cu Nicolae Ceauşescu, cel care îi va succeda la moarte.



Ştefan Bârlea i-a cunoscut pe ambii lideri comunişti ai României, şi pe Dej şi pe Ceauşescu, şi a profitat de avantajele acestor prietenii. Intervievat în 2002 de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii Române, Bârlea a admis că tipul de lider reprezentat atât de Dej, cât şi de Ceauşescu, nu ar fi fost posibil în afara altui sistem politic.


”Sistemul a creat pe cei doi conducători ai partidului, respectiv ai statului în perioada comunismului: Dej şi Ceauşescu. Am părerea că dacă nu ar fi fost ei, ar fi fost alţii mai buni sau poate mai puţini buni decât ei, dar fără să schimbe caracteristicile fundamentale ale sistemului. Cine citeşte istoria secolului XX îşi dă seama că fenomene similare s-au produs în foarte multe ţări. Artizanul construcţiei economice şi sociale şi politice în România a fost Gheorghiu Dej. Şi Gheorghiu Dej l-a creat pe Ceauşescu. Gheorghiu Dej, spre sfârşitul vieţii, probabil că a simţit şi el nevoia să îndulcească întrucâtva viaţa oamenilor, să reabiliteze câteva greşeli care au fost comise în trecut, cu influenţe din afară sau fără influenţe din afară, astfel încât el a murit oarecum împăcat în sensul că deţinuţi politici nu mai existau şi România avea deja o anumită construcţie economică. Părerea mea este că pe planul activităţii politice era convins că Partidul va găsi soluţia cea mai bună pentru a-i dezvolta activitatea în calitate de urmaş al lui. De aceea se justifică cumva faptul că nu a nominalizat pe cineva în momentul când era grav bolnav ca să-i fie succesor. Se pare că asta este specifică tuturor conducătorilor, mă gândesc aşa, pentru că după câte se ştie nici Stalin nu a făcut asta, nici Lenin, nici Mao.”



Dej a fost un lider politic viclean şi crud, care nu a ezitat să-şi elimine fizic oponenţii. Unele voci susţin că moartea liderului comunist Ştefan Foriş din anii 1940 a fost opera lui Dej. Moartea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, un oponent de marcă al lui Dej, a fost însă sigur plănuită de acesta din urmă. Înlăturarea grupului concurent condus de Ana Pauker a fost tot opera lui Dej. Dar de numele său se leagă atât sovietizarea României, dar şi încercarea comuniştilor români de a scăpa de tutela URSS, la începutul anilor 1960. Unele speculaţii afirmă că Dej ar fi fost iradiat la o întâlnire de la Moscova pentru încercarea sa de a se distanţa de URSS. Ştefan Bârlea.



”Simţeam că Gheorghiu Dej era în miezul economiei. Şi nu numai că era în miezul economiei, dar după 1945-1946 a îndeplinit diverse funcţii în conducerea unor diverse ministere importante. A condus în calitate de prim-vicepreşedinte al guvernului comisiile de stabilizare pentru reconstrucţia economică şi încet-încet a numit în guvern foarte mulţi din cei care erau în biroul politic al Partidului. Exercita un dublu control asupra guvernului, iar o perioadă importantă, între 1952 şi 1955, guvernul a fost condus de Gheorghiu Dej. Au demisionat trei miniştri importanţi din guvern: ministrul finanţelor Vasile Luca, ministrul de externe Ana Pauker şi ministrul de interne Teohari Georgescu. În felul acesta, Gheorghiu Dej a realizat două obiective concomitent: a curăţat şi conducerea partidului de adversarii incomozi şi guvernul. Practic, el a preluat guvernul propunându-l pe premierul Groza ca preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.”



Ştefan Bârlea spunea că Dej nu a lăsat niciun succesor la moartea sa, dar că viitorul lider Nicolae Ceauşescu era favorit. ”Lumea ştia că Dej era bolnav, se ştia că avusese un polip la vezica urinară, că se operase, dar nu se ştia exact starea în care se afla el. Poate ştiau numai cei din cercuri restrânse. Cu circa o lună, o lună şi jumătate înainte să se producă decesul lui Gheorghiu Dej, am avut ultima şedinţă de birou a Comitetului Central a U.T.M.-ului. Această şedinţă s-a ţinut într-o săliţă apropiată de biroul lui, din fosta clădire a Comitetului Central. Ceauşescu era extrem de obosit. Noi ne pregătisem un raport, Trofin era prim secretar, şi doream să spunem ce am făcut, cum era obiceiul. Ceauşescu a ascultat foarte puţin, şi după aceea ne-a spus o idee pe care a dezvoltat-o nu în foarte multe cuvinte, despre rolul pe care îl avea organizaţia de tineret şi cât de important este ca ea să înţeleagă că este rezerva Partidului. Nu am înţeles spusele lui decât ca pe un apel obişnuit. Imediat însă ce s-a produs decesul lui Gheorghiu Dej, am înţeles la ce se referea în fond, să fie sprijinit să ajungă la conducerea Partidului. Iar noi, cei care lucram la tineret, înainte să se anunţe oficial, toţi eram convinşi că numai Ceauşescu şi nu încape nici un fel de discuţie că va fi altcineva în locul lui Gheorghiu Dej. Şi aşa s-a şi întâmplat.”



Gheorghe Gheorghiu-Dej murea pe 19 martie 1965 la Bucureşti fiind succedat de Nicolae Ceauşescu. Acum 50 de ani, conducerea comunistă română îşi schimba liderii, nu însă şi maniera de guvernare.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company