Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

Pe 1 decembrie 1918, 1228 de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul României.


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 53
Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial
Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial


Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
, 29.11.2021, 10:16

Pe 1 decembrie 1918, 1228
de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul
României. A fost un act de liberă voință a românilor din bazinul carpatic de la
sfârșitul primului război mondial, când ideea națională domina spiritul
timpului. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, 1 decembrie
1918 a devenit ziua națională a românilor și dezbaterile istorice au devenit
libere. Astfel, despre 1 decembrie 1918 s-a vorbit mai ales din punctul de
vedere al geopoliticii. Însă alte idei de atunci nu au fost mai puțin
importante, de exemplu eugenia și rasa. Ele au figurat în dosarul Ungariei cu
care aceasta și-a apărat punctul de vedere la tratatele de pace din anii
1919-1920.


Istoricul Marius Turda este profesor de istoria medicinei
la Universitatea Brookes din Oxford și autor a numeroase cărți și studii despre
eugenie și rasă. El a detaliat punctul de vedere maghiar bazat pe cele două
idei. Gândirea eugenică și rasială maghiară a fost destul de dezvoltată în
preajma primului război mondial. Mulți dintre oamenii politici maghiari de
seamă și cei care au contribuit într-un fel la discuțiile de la Congresul de
pace au fost eugeniști importanți. Ei au avut o contribuție la ce putea oferi
Ungaria din punct de vedere rasial pentru stabilitatea regiunii, de ce era
importantă eugenia pentru supraviețuirea națiunii maghiare în regiune din punct
de vedere demografic, din punctul de vedere al elementului cultural, din
punctul de vedere al situației economice. A fost toată această discuție pe care
ei au purtat-o în jurul câtorva suibiecte-cheie în speranța că vor convinge
Marile Puteri de a păstra integritatea teritorială a Ungariei.


Ideile
eugenice și rasiale apar la jumătatea secolului al 19-lea și devin foarte
populare în SUA, Marea Britanie, Germania și spațiul central-european, Franța.
Apare și termenul de biopolitică, adică gândirea politicii pe principii
biologice. Marius Turda a arătat cum a încercat dosarul maghiar să
sensibilizeze puterile învingătoare în război cu ajutorul argumentului eugenic
și rasial.

Contele Teleki
Pal, care a fost unul dintre principalii promotori ai acestui curent eugenic,
președinte al Societății Maghiare de Igienă Rasială și Studiu al Populației, a
scris scrisori atât președinților de societăți eugenice din lume, inclusiv
președintelui Societății Eugenice din Marea Britanie Leonard Darwin, fiul lui
Charles Darwin. Teleki încerca să-i explice de ce societatea britanică de
eugenie trebuia să promoveze și să lupte pentru păstrarea integrității
naționale a Ungariei. De la un imperiu la altul, spunea Teleki, dacă luăm
Transilvania, toată intelectualitatea este maghiară. Dacă luăm
intelectualitatea din Transilvania și o mutăm se vor întâmpla două lucruri. În
primul rând, Transilvania va rămâne fără o elită culturală, politică și
economică propriu-zisă. În al doilea rând, aceasta va duce la o suprapopulare a
orașului Budapesta și a Ungariei și la apariția crizei de locuințe și de spațiu.


Confruntarea
dintre dosarele maghiar și român a fost tranșată în favoarea argumentului
majorității populației pe care îl promova România. Marius Turda spune că nu
putem vorbi despre un eșec al argumentului eugenic, ci mai degrabă de
interpretarea și punerea într-o singură decizie a tuturor ideilor prezente.

Era mult mai important
argumentul superiorității demografice în Transilvania decât faptul că efectul
eugenic al dezmembrării statului maghiar ar fi avut consecințe. Faptul că
românii erau majoritari în Ardeal a contat mult mai mult la discuția politică
decât ce se va întâmpla cu Ardealul după ce va deveni parte din România, cât va
pierde cultural și cât se va pierde din calitățile biologice ale populației
care exista acolo. N-a fost vorba de un eșec, ci de o prioritizare ori de
confruntarea cu argumente care erau mai importante. Discuția etnografică despre
Transilvania la tratativele de pace a fost foarte mult bazată pe argumentul că
românii erau majoritari. Eșecul rasial e mai vizibil aici. Toate aceste
argumente pe care unii rasiști maghiari le-au adus, în loc să meargă în
direcția unei simbioze etnice și pentru un interes comun, ei au ales să le ducă
spre o separație mult mai directă a populațiilor.


L-am întrebat pe Marius Turda dacă
România nu a contracarat Ungaria folosind tot un argument eugenic și rasial. România nu a
avut un argument eugenic propriu-zis, dar a avut un argument
rasialo-etnografico-demografic care a contat foarte mult. Toată discuția despre
grupurile etnice și importanța unui anumit grup într-o regiune a fost făcută de
către oameni care au citit foarte multă antropologie fizică. Erau la curent cu
dezbaterile despre rasă, e vorba de gânditori precum Aurel C. Popovici și
Alexandru Vaida-Voevod, legate de calitățile rasiale ale unui anumit grup
etnic. Toate aceste idei au contat foarte mult în apariția unei opinii despre
vitalitatea națiunii române din Ardeal, despre importanța ei rasială chiar dacă
mai mult cu argumente etnografice. Dar argumente eugenice de tipul celor
produse de partea maghiară nu au existat în cadrul delegației române sau în
campaniile române duse în străinătate pentru a promova unirea Transilvaniei cu
România.



Apariția
României Mari nu a fost un obiectiv ușor de obținut, așa cum am fi tentați să
credem. Argumentele eugenic și rasial și cel al majorității demografice s-au
confruntat puternic, având câștig de cauză cel al României, aflată în alianță cu Franța, Marea
Britanie și SUA.


RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 29.11.2021
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 31 martie 2025

Românii din Austro-Ungaria și unirea Basarabiei cu România

În anii primului război mondial, românii din Austro-Ungaria au fost înrolați și trimiși să lupte pe front pentru țara lor. Însă mulți...

Românii din Austro-Ungaria și unirea Basarabiei cu România
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 24 martie 2025

Generalul Gheorghe Avramescu

În istoria sa, armata română a avut generali care au luat parte cu onoare la marile conflicte la care a participat România în secolul XX: două...

Generalul Gheorghe Avramescu
35 de ani de la Proclamația de la Timișoara
Pro Memoria luni, 17 martie 2025

35 de ani de la Proclamația de la Timișoara

Lunile care au urmat Revoluției române din decembrie 1989 au fost confuze, tipice unei societăți care voia să se regăsească. Revoluționarii...

35 de ani de la Proclamația de la Timișoara
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 10 martie 2025

80 de ani de la instalarea guvernului procomunist Petru Groza

Una dintre datele cu semnificație profund negativă din istoria României contemporane a fost 6 martie 1945. Atunci a fost instalat, în urma...

80 de ani de la instalarea guvernului procomunist Petru Groza
Pro Memoria luni, 03 martie 2025

Emisiunea ”Reflector”

Istoria presei din anii comunismului are și un mic capitol cât de cât onorabil, în care jurnaliștii au încercat să aplice deontologia...

Emisiunea ”Reflector”
Pro Memoria luni, 24 februarie 2025

Închisoarea de la Aiud

Faima tristă a orașului Aiud, cu o populație de aproximativ 22.000 de oameni, este dată de închisoarea de acolo. Unul dintre marile centre de...

Închisoarea de la Aiud
Pro Memoria luni, 17 februarie 2025

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului

Istoria patrimoniului religios al Bucureștiului în secolul 20, mai ales cea din a doua jumătate a sa, a fost una a loviturilor mortale aplicate de...

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului
Pro Memoria luni, 10 februarie 2025

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române

În 2025, Biserica Ortodoxă Română marchează împlinirea a două vârste rotunde ale istoriei sale. Prima este împlinirea a 140 de ani de...

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company