Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Ecouri ale destalinizării în România

În 1956, la 3 ani de la moartea lui Iosif Vissarionovici Stalin, noul lider sovietic Nikita Hruşciov condamna excesele politicii duse de acesta şi cerea o politică nouă.

Ecouri ale destalinizării în România
Ecouri ale destalinizării în România

, 05.02.2018, 14:30

În 1956, la 3 ani de la moartea lui Iosif Vissarionovici
Stalin, noul lider sovietic Nikita Hruşciov condamna excesele politicii duse de
acesta şi cerea o politică nouă. Discursul său, cunoscut ca raportul la cel
de-al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice desfăşurat în
luna februarie, raport rămas secret, a fost considerat începutul
destalinizării. Hruşciov denunţa practicile prin care fuseseră comise crime
îngrozitoare, printre cei ucişi numărându-se membri devotaţi ai partidului, a
căror fidelitate faţă de Stalin fusese dincolo de orice dubiu. Însă Raportul
lui Hruşciov demasca doar crimele lui Stalin comise împotriva activiştilor de
partid şi de stat, nu şi a crimelor în masă ale stalinismului.


Însă Raportul lui Hruşciov a fost
primit diferit în ţările lagărului socialist. În timp ce unele au început timid
o politică de mici reforme, altele s-au menţinut pe linia dură a socialismului
fără să liberalizeze cursul pe care se angajaseră după 1945. Revolta
anticomunistă a Ungariei din toamna anului 1956 a fost un exemplu folosit de
contestatarii destalinizării începute de Hruşciov pentru a arăta la ce putea
duce o relaxare a politicilor socialismului. În România, ecourile discursului
lui Hruşciov au fost contradictorii, liderul stalinist Dej păstrându-şi poziţia
în detrimentul contestatarilor săi, Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi.


Centrul
de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română a înregistrat în 2002 mărturia lui Ştefan Bârlea,
tânăr activist în 1957, responsabil cu problemele tineretului, care a
participat la şedinţa de discutare a poziţiilor de contestare a lui Dej
exprimate de Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi. Conform lui Bârlea, şedinţele
Biroului Politic cu măsuri organizatorice erau unele strict interne la care nu
participau decât membrii Biroului. La a doua şedinţă am participat eu, nu a venit Gheorghiu-Dej, dar a fost
Nicolae Ceauşescu, care a prezidat lucrările. Au mai fost, din câte îmi
amintesc, Constantin Pârvulescu şi încă trei-patru dintre oamenii de bază. Şi
s-a redat toată situaţia şi de ce s-au adoptat aceste măsuri, era prezentă
inclusiv Liuba Chişinevschi, soţia lui Iosif Chişinevschi, care era implicată
în acest conflict. Cei doi contestatari, Constantinescu şi Chişinevschi, nu au
fost prezenţi. A prezentat Ceauşescu şi a completat Pârvulescu, a fost şi
Alexandru Moghioroş şi l-am uitat pe actorul principal Petre Borilă. Fusese o
discuţie la Moscova, după cultul personalităţii lui Stalin pe care l-a demascat
Hrusciov, şi la acea şedinţă participaseră Gheorghiu-Dej, Miron Constantinescu,
Iosif Chişinevschi şi Petre Borilă. Sigur că acolo s-au prezentat lucrurile pe
larg, aşa cum au apărut şi la Congresul XX al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice, şi problema cultului personalităţii. Ei doi, Constantinescu şi cu
Chişinevski, erau de părere că probleme legate de cultul personalităţii existau
şi în România. Potrivit regulii de atunci, după orice vizită în străinătate
trebuia să se facă o informare în Biroul Politic şi, după caz, şi Comitetului
Central. Se pare că Constantinescu şi Chişinevschi nu i l-au spus direct în
faţă lui Gheorghiu-Dej. Cei doi au început să susţină că şi Gheorghiu Dej a
procedat la cultul personalităţii, că şi la noi în ţară se manifestau aceste
tendinţe. Lucruri pe care Borilă nu le-a acceptat, chiar le-a respins.


Lupta
pentru putere la vârful partidului era acerbă, însă nu se mai purta în termenii
lichidării fizice, aşa cum fusese în timpul vieţii lui Stalin. Intelectualul
Miron Constantinescu şi companionul său Iosif Chişinevschi aveau să plătească
numai cu înfierarea şi cu excluderea. Ştefan Bârlea. Atunci, cei doi, fără ştirea lui Gheorghiu-Dej, s-au dus să-şi facă adepţi
în Biroul Politic, unul l-a vizitat pe Constantin Pârvulescu, altul l-a vizitat
pe Moghioroş încercând să le strecoare această idee. Evident, nu s-au înţeles
şi s-a ajuns la un moment dat la discuţie în Biroul Politic. Gheorghiu-Dej
apărea că a fost pus într-un fel sau altul în faţa unui fapt oarecum împlinit
sau se intenţiona să fie pus în faţa unui fapt împlinit. Atât Pârvulescu cât şi
Moghioroş au respins aceste lucruri şi în Biroul Politic au acţionat ca atare.
Şi atunci, cei doi au rămas izolaţi. Miron Constantinescu mai avea nişte poliţe
de plătit lui Gheorghiu-Dej, el se exprimase cândva ireverenţios la adresa lui
chiar în faţa lui Stalin când s-au dus pentru problema înlăturării Anei Pauker.
Gheorghiu-Dej a reacţionat destul de violent şi foarte serios şi s-a hotărât să
se pună această problemă în discuţia plenarei Comitetului Central. Tânărul
Ceauşescu ne-a comunicat că s-a hotărât ca Miron Constantinescu şi Iosif
Chişinevschi să prezinte în plenara Comitetului Central cum au gândit acest
raport pentru Biroul Politic, cu toate concluziile şi cu toate lucrurile
respective. Cu alte cuvinte, a fost un fel de autodemascare în plenara
Comitetului Central. Şi plenara Comitetului Central a luat hotărârea ca să-i
scoată din Comitetul Central, din toate funcţiile respective. Miron
Constantinescu a fost un colaborator apropiat al lui Gheorghiu Dej şi a avut
funcţii importante în partid, în grupul sovietic care venise în ţară. A fost de
fapt o luptă de putere pe care Miron Constantinescu şi Iosif Chişinevschi s-au
străduit în decursul timpului ca să apară în postura de lideri reali. Şi
abilitatea lui Gheorghiu-Dej a fost ceva mai mare.


Ecourile
destalinizării în România au fost slabe, poziţia liderului maxim Gheorghe
Gheorghiu-Dej menţinându-se intactă. Cel mai important efect al destalinizării
a fost plecarea trupelor sovietice în 1958, fără însă o importanţă capitală
pentru evoluţia ulterioară a României.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company