Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Economia planificată şi instituţiile sale

Modelul economic marxist afirma că economia planificată sau dirijată putea prevedea şi evita crizele capitalismului. Sistemul economiei dirijate de către stat a fost o piesă de rezistenţă a regimului.

Economia planificată şi instituţiile sale
Economia planificată şi instituţiile sale

, 17.04.2017, 10:31

Modelul economic marxist afirma că economia planificată
sau dirijată putea prevedea şi evita crizele capitalismului. Sistemul economiei
dirijate de către stat a fost o piesă de rezistenţă a regimului. După
instalarea primului guvern comunist în România, pe 6 martie 1945, PCR a început
să pună în practică acest sistem. Ritmul de trecere de la o economie liberă de
piaţă la una centralizată şi planificată a fost unul care a durat câţiva ani,
însă cu obiective bine definite şi îndeplinite.


În
practică, însă, economia planificată nu numai că nu a reuşit ce şi-a propus,
dar a însemnat îngrădirea libertăţii ei şi o rigidizare care au dus-o,
finalmente, la faliment. Începutul a fost făcut prin naţionalizare sau
confiscare a mijloacelor de producţie, după care teoria economică marxistă şi
consilierii sovietici au continuat. Instituţia de bază a fost Comitetul de Stat
al Planificării al cărei preşedinte avea rang de ministru.


În anii 1950, Anton Moisescu a fost
preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. Intervievat în 1995, el îşi
aducea aminte de unele măsuri care trebuia să îmbunătăţească economia dirijată: Activitatea mea de la
Comitetul de planificare punea problema reechilibrării dezvoltării ramurilor
economice ale ţării care erau dezechilibrate, mai ales de acel canal care ne
consuma foarte mult, Canalul Dunărea – Marea Neagră. Din punct de vedere
economic el nu era justificat, toată lumea ştia că-i numai justificat din punct
de vedere strategic, de pe vremea lui Stalin. Şi atunci ni s-a dat sarcina de a
face un studiu temeinic şi propuneri pentru această reechilibrare a economiei
naţionale. Rezultatul acesteia a fost oprirea pentru moment a unor întreprinderi,
a unor investiţii care nu erau în momentul ăla neapărat necesare. Se punea şi
problema podului ăstuia de la Giurgiu care nu era necesar României, legătura
între noi şi Bulgaria. Era mai mult în interesul bulgarilor şi sovieticilor
pentru că acest pod făcea legătura directă între Bulgaria şi Uniunea Sovietică
şi între Bulgaria şi restul Europei. Din punct de vedere economic, nouă ne
folosea prea puţin şi România avea mari cheltuieli acolo. Nu s-a putut să
sistăm lucrările pentru că era pe terminate, nu mai era mult de lucrat la el.
În schimb, s-a hotărât oprirea canalului Dunăre-Marea Neagră la care sovieticii
ţineau, deşi murise Stalin.



Proiectele
nefezabile din punct de vedere economic dar importante din punct de vedere
politic, precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, au îngreunat semnificativ
funcţionarea chiar a unei economii planificate. Aceasta din cauza urmăririi
altor obiective decât eficienţa. Anton Moisescu: Pe baza acelui studiu făcut de noi a început o discuţie, au
intervenit sovieticii. Atunci încă mai erau consilieri sovietici şi, din
păcate, mai era şi armata roşie în România. Sovieticii mai aveau încă un cuvânt
greu de spus aici la noi. Şi ei au trimis o comisie centrală să facă o analiză.
Ei, în loc de analiză, au făcut o anchetă. Şi până la urmă au vrut să arunce
vina pe noi că suntem incompetenţi, cu acel studiu. Partidul şi guvernul de
atunci, conducerea, n-a acceptat această concluzie şi construcţia canalului tot
a încetat pentru că noi, din calculele făcute, ajunseserăm la concluzia că încă
treizeci de ani după terminarea lui nu va fi rentabil pentru România în
condiţiile de atunci. Astăzi, canalul are o importanţă mai deosebită după
celelalte deschideri care s-au făcut pe Dunăre şi cu timpul va începe să fie
rentabil, pentru că nici acum nu e rentabil. Este o legătură cu întreaga Europă
pe calea apei, pe Dunăre, dar atunci nu era. Conducerea noastră de atunci nu
şi-a retras hotărârea, în schimb a trebuit să facă concesii comisiei sovietice
şi să înlocuiască întreaga conducere a Comitetului Planificării. Întâi i-a
înlocuit pe toţi vicepreşedinţii şi apoi l-a înlocuit şi pe Miron
Constantinescu care era preşedinte.



Economistul şi profesorul Costin
Kiriţescu, intervievat de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română
în 1994, crede că, în condiţiile unui regim politic autoritar precum a fost cel
comunist, o economie planificată şi dirijată avea nevoie de o instituţie precum
Comitetul de Stat al Planificării:
Comitetul de Stat al Planificării a fost un organism necesar pentru o
economie dirijată, centralizată, cum era economia românească. Un centralism din
ăsta nu poate să funcţioneze decât cu un plan, şi Comitetul de Stat al
Planificării elabora acest plan. Însă viaţa economică este aşa de complexă,
sunt atâtea necunoscute încât nici cei mai buni planificatori nu reuşesc să
cuprindă întreaga viaţă economică. Aşa încât planificarea, planul de stat, este
una, şi activitatea economică pe teren este alta. Şi de aici au apărut
anumite conflicte, uneori devenite politice pentru că se considera că nu s-a
realizat planul pe anumite segmente ale lui din cauza duşmanului de clasă, care
se opunea realizării planului. Însă aşa, ca o concluzie, Comitetul de Stat al
Planificării a fost o organizaţie inerentă sistemului economic dat. Rezultatele,
în ansamblu, au fost din ce în ce mai slabe, până când s-a ajuns la situaţia
dinainte de Revoluţia din ’89, când această activitate slăbise aşa de mult
încât diferenţa între birourile planificatorilor şi realitatea de pe teren erau
atât de diferite încât s-a ajuns la criză. Criza care a premers Revoluţia.


Experimentul
economiei planificate în România s-a încheiat în 1989. Deşi între 1945 şi 1989
dezvoltarea multor sectoare economice a fost impulsionată, ele s-ar fi putut
face cu costuri mai mici decât le-a făcut economia planificată.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company