Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Dacia, ultimul spațiu al lumii romane

La nordul Dunării, pe cursul său mijlociu și inferior până la vărsare, sursele antice grecești și romane menționează existența triburilor getice și dacice în marele conglomerat tracic.

Dacia, ultimul spațiu al lumii romane

, 31.10.2022, 09:20

La nordul Dunării, pe cursul său mijlociu și inferior
până la vărsare, sursele antice grecești și romane menționează existența
triburilor getice și dacice în marele conglomerat tracic. Informațiile pe care
le aflăm despre geți și daci diferă de la un autor la altul, puținătatea sau
abundența lor le putem pune pe seama perioadei în care scriu autorii și a
acurateței documentărilor lor. Nu se știe cu exactitate dacă geții și dacii
erau același popor, unele opinii susțin că erau identice, altele nu. Cele mai
multe și mai exacte informații le-am fi avut de la împăratul Traian,
cuceritorul Daciei în anul 106 după Christos, autorul volumului De bello
dacico. Însemnările lui Traian s-au pierdut însă, o singură propoziție a
supraviețuit în tratatul de gramatică latină al lui Priscian, autor din secolul
al VI-lea. Este un scurt citat din textul lui Traian și se referă la drumul
prin Banat al armatei romane: De aici am mers la Berzobis, apoi la Aixis.


Istoria
politică a geților și dacilor se încheie în anul 106 după Christos când Traian
cucerește statul regelui Decebal. O parte a spațiului dac, și anume
Transilvania și Banatul de azi din interiorul arcului carpatic și Oltenia dintre
Carpați și Dunăre, este transformată în provincie romană. Alți geți și daci
precum cei din Muntenia, Maramureș și Moldova rămân în afara administrației
romane, însă influențați de lumea culturală și civilizațională romană. Astfel,
Dacia a fost până în anul 275, anul în care împăratul Aurelian a decis
retragerea armatei și birocrației romane din Dacia, frontiera cea mai înaintată
a lumii romane din nord-estul Europei.


Muzeul Național de Istorie a României
a deschis expoziția Dacia. Ultima frontieră a romanității. Este cea mai mare
expoziție generală dedicată geților și dacilor, romanilor precum și primilor
migratori în acest spațiu organizată în ultimii 25 de ani în România. La
expoziție au colaborat Muzeul Național de Arheologie din Madrid, Spania, și Muzeul
Național Roman din Roma, Italia. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul
Muzeului Național de Istorie a României, a ținut să înlăture miza politică pe
care s-a jucat și se joacă, uneori, tema geților și dacilor. Dacii nu aparțin unui partid
politic, nu aparțin unei gândiri sau unei ideologii anume. Ei reprezintă un
popor important al antichității pe care s-a construit apoi, printr-un proces
foarte complicat, o națiune care astăzi poartă numele de români, continuând
denumirea de romanus din antichitate și a cărui limbă este astăzi bazată în
mare măsură pe limba latină.


Expoziția cuprinde piese de rezistență
ale culturii geților și dacilor: Coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele de
la Stâncești, Agighiol și Peretu, tezaurul princiar de la Cucuteni-Băiceni,
tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș și Vedea, inscripțiile
care menționează regii Tiamarkos, Burebista și Decebal. De asemenea, sunt
expuse portretele imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus
Decius, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria. Ernest
Oberländer-Târnoveanu consideră însă că este loc destul pentru noi cercetări. Despre daci nu știm atât de
multe cât ar trebui să știm, nu numai pentru faptul că urmele lor sunt
răspândite pe un mare teritoriu și locuri, de multe ori greu accesibile, în
regiuni înalte sau în locuri împădurite, dar și pentru faptul că, pe de o
parte, nu acordăm prea mulți bani pentru aceste cercetări. Am adunat aici
vestigii din 45 de muzee, inclusiv Muzeul Național de Istoria României și din
Republica Moldova. Noi am privit geto-dacii, așa cum sunt numiți ei
convențional, într-o continuă evoluție istorică, de la primele elemente care ne
permit să vedem că din masa triburilor tracice, locuind la nord de Dunăre, s-a
întâmplat ceva care va duce mai târziu, din punct de vedere al culturii
materiale, la civilizația clasică dacică.


O istorie a unui popor niciodată nu
poate fi privită fără prezența celorlalte popoare. Ernest
Oberländer-Târnoveanu, I-am
privit pe daci și în evoluția lor ulterioară, când au fost, o parte dintre ei
incluși în Imperiu roman ca provincie. Tot pentru prima oară i-am pus într-o
expoziție și pe dacii liberi, cei care au rămas în afara, mai mult sau mai
puțin, controlului roman imperial. Am inclus și perioada în care populația
fostei provincii romane Dacia și populațiile dacilor liberi și alte triburi
care s-au așezat aici și au fost uniți într-o mare uniune și politică, dar și
culturală, cunoscută sub numele de cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Din
punct de vedere politic, cultura Sântana de Mureș-Cerneahov reprezintă
confederația triburilor gotice, dar care are elemente din cultura dacilor
liber, din cultura sarmaților și altor grupuri etnice. Această expoziție
privește aproape 1400 ani de istorie: din momentul în care putem să vedem la
nord de Dunăre că evoluțiile sunt altfel decât la sud de Dunăre și până în
momentul în care în 681 Imperiul roman de răsărit, devenit tot mai mult Imperiu
bizantin, întreprinde ultima acțiune militară și politică la nord de Dunăre.



Dacia. Ultima frontieră a
romanității este despre spațiul antic în care s-au format românii mai târziu.
Dar ea este totodată și despre istoria celorlalți.

Pro Memoria luni, 30 decembrie 2024

Revoluția română la 35 de ani

Adesea se vorbește despre mari resetări atunci când un tip de lider câștigă alegerile dintr-o țară mare mondială, așa cum a fost victoria...

Revoluția română la 35 de ani
Pro Memoria luni, 23 decembrie 2024

Revoluția română pentru tineri

Luna decembrie este luna în care, din 1989, românii comemorează momentul căderii regimului comunist, cel care le-a anulat pentru aproape o...

Revoluția română pentru tineri
Pro Memoria luni, 16 decembrie 2024

35 de ani de la începutul Revoluției române

Despre Revoluția română din decembrie 1989 s-a scris și s-a vorbit mult și din multe puncte de vedere, cu foarte multă pasiune. S-au spus atât...

35 de ani de la începutul Revoluției române
Pro Memoria luni, 09 decembrie 2024

Gazeta Matematica

Este vorba despre ”Gazeta Matematica”, revistă de specialitate a iubitorilor de matematică, apărută în 1895 la București la inițiativa...

Gazeta Matematica
Pro Memoria luni, 02 decembrie 2024

PCR în ilegalitate

Astfel, extremismul de stânga și cel de dreapta, comunismul și fascismul, creații monstruoase ale războiului, au ajuns să domine mințile...

PCR în ilegalitate
Pro Memoria luni, 25 noiembrie 2024

Centenar Eugen Lovinescu

Născut în 1881 la Fălticeni, în nordul României, și mort în 1943 la București, lui Lovinescu i se datorează, între altele, masiva carte în...

Centenar Eugen Lovinescu
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company