Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Conviețuiri interetnice în România Mare

În 1918, noua Românie încorpora 28% de populație minoritară cu care majoritatea va conviețui atât în baza legii, cât și a cutumelor.

Conviețuiri interetnice în România Mare
Conviețuiri interetnice în România Mare

, 23.10.2017, 14:42


În 1918, noua Românie încorpora 28% de populație minoritară cu care majoritatea va conviețui atât în baza legii, cât și a cutumelor. De-a lungul unei jumătăți de secol, relațiile dintre majoritari și minoritari din România au trecut, din păcate, prin toate posibilitățile date de istoria agitată a secolului 20, și anume de la toleranță la genocid.



Împreună cu istoricul Ioan Scurtu am trecut în revistă relațiile dintre majoritarii români și minorități în prima jumătate a secolului 20, mai precis până la încheierea celui de-al doilea război mondial. Ele pot fi caracterizate ca fiind bune, în general, cu câteva excepții. Ioan Scurtu a comentat împrejurările în care s-a încheiat pacea după primul război mondial: „La Conferința păcii de la Paris din 1919-1920 s-a pornit de la ideea respectării principiului național, ca statele care se constituiau pe ruinele Imperiului habsburgic și a celui rus să fie state naționale. Dar, în același timp, realitatea a dovedit că niciun stat n-a putut fi pur din punct de vedere etnic. Așa încât și România a avut în structura sa minorități naționale, mai puține de exemplu decât Cehoslovacia, Polonia, Iugsalavia, state vecine, cu un procent substanțial de minorități naționale. Dacă vorbim despre moștenire, atunci trebuie să avem în vedere realitățile și evoluțiile istorice. De-a lungul timpului, pe teritoriul actual al României și al celei din 1918, s-au așezat diverse minorități. În Dobrogea au fost colonizați turci, tătari și bulgari de către Imperiul otoman care a stăpânit acest teritoriu din 1417 până în 1878. În Basarabia, Imperiul rus a colonizat ruși, evrei, ucraineni, bulgari și găgăuzi. Apoi, Transilvania a fost colonizată cu sași și secui, în Bucovina au sosit germani, evrei și ucraineni, așa încât s-a creat o structură națională complexă. Românii au acceptat și găzduit minorități care erau persecutate în statele de origine, este cazul evreilor persecutați și supuși unor adevărate pogromuri în Polonia și Rusia. Exista un mozaic de naționalități, dar niciuna nu avea măcar 10%.”



Una dintre minoritățile care a fost obiect de dispută a fost cea maghiară. Ioan Scurtu s-a referit la problema optanților din Transilvania.„Optanții sunt acei locuitori ai Transilvaniei care pe baza tratatului de la Trianon au primit dreptul de a opta pentru cetățenia maghiară și care s-au mutat în Ungaria. Ca urmare a faptului că în România s-a legiferat reforma agrară prin exproprierea marilor proprietăți agrare și împărțirea lor țăranilor, evident că au fost expropriați și proprietarii maghiari, după cum cei mai mulți expropriați au fost proprietarii români. Au fost împroprietăriți atât țărani maghiari, cât și țărani români, ucraineni, ruși, bulgari și alții. Optanții s-au socotit nedreptățiți, au dat statul român în judecată, sprijiniți de guvernul de la Budapesta, s-au plâns la Societatea Națiunilor. Totul a fost un mijloc de agitație din partea guvernului ungar pentru a acredita în opinia publică europeană că ar exista o problemă a Transilvaniei care aparâinea României. Prin Convenția de la Haga din 1932, s-a stabilit ca optanții să primească despăgubiri din partea guvernului maghiar din cota pe care acest guvern trebuia s-o plătească României ca despăgubiri de război.”



O a doua minoritate care a constituit o excepție de la regulă a fost cea bulgară. Ioan Scurtu. „După tratatul de la București din 1913 care încheia cel de-al doilea război balcanic, România a anexat cele două județe numite și Cadrilater, unde locuia o proporție destul de importantă de bulgari. În Cadrilater nu exista o majoritate etnică, nici românii erau majoritari, nici bulgarii, nici turcii, era un mozaic etnic. Bulgarii au pretins nu doar Cadrilaterul ci Dobrogea întreagă, și au folosit țărani bulgari pentru a agita spiritul revendicativ. Aceeași propagandă a desfășurat-o și Partidul Comunist Bulgar prin intermediul Internaționalei a III-a comuniste unde Gheorghi Dimitrov a avut un rol important. Exista o convergență între revizioniștii unguri și cei bulgari, se urmărea destrămarea statului român, ceea ce s-a întâmplat în 1940. Și în cazul ungurilor, ca și în cazul bulgarilor și al altora, statul român a asigurat drepturi și libertăți de manifestare, inclusiv prezență în Parlament.”



Minoritatea evreiască este cea care a suferit cel mai mult din cauza climatului politic interbelic, mergându-se până la exterminarea ei. Cu toate acestea, Ioan Scurtu crede că până la jumătatea anilor 1930 și relațiile dintre evrei și români au fost normale. „Se pune în prim-plan, exagerat în opinia mea, că ar fi existat conflicte, pogromuri și așa mai departe. Eu nu accept, și din documente nu rezultă, că în perioada interbelică ar fi existat conflicte între evrei și români. E adevărat că după 1934-1935, pe fondul dezvoltării mișcpărilor de extremă dreaptă, mai ales după ce în 1933 Hitler a avenit la putere, curentul naționalist s-a întărit și viza consolidarea națiunii române și eliminarea celorlalte minorități spunându-se că România trebuia să fie a românilor. Ceea ce s-a întâmplat după 1940 deja nu mai este rodul unor evoluții firești în societatea românească. În timpul regimului militaro-legionar al lui Antonescu s-au adoptat, într-adevăr, măsuri împotriva evreilor la nivel de masă. S-a ajuns ca în 1941 să se adopte un șir de acțiuni care vizau distrugerea fizică a evreilor. Sunt actele cele mai condamnabile din guvernarea Antonescu pentru că au fost ridicați evrei din Bucovina și Basarabia și trimiși în Transnistria fără niciun fel de justificare.”



Relațiile dintre majoritatea română și minoritățile naționale în România interbelică au fost firești, cu derapaje în alte cazuri. Ele pot fi citite atât în cheia tragediilor, cât și a celei cotidiene.


banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 31 martie 2025

Românii din Austro-Ungaria și unirea Basarabiei cu România

În anii primului război mondial, românii din Austro-Ungaria au fost înrolați și trimiși să lupte pe front pentru țara lor. Însă mulți...

Românii din Austro-Ungaria și unirea Basarabiei cu România
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 24 martie 2025

Generalul Gheorghe Avramescu

În istoria sa, armata română a avut generali care au luat parte cu onoare la marile conflicte la care a participat România în secolul XX: două...

Generalul Gheorghe Avramescu
35 de ani de la Proclamația de la Timișoara
Pro Memoria luni, 17 martie 2025

35 de ani de la Proclamația de la Timișoara

Lunile care au urmat Revoluției române din decembrie 1989 au fost confuze, tipice unei societăți care voia să se regăsească. Revoluționarii...

35 de ani de la Proclamația de la Timișoara
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 10 martie 2025

80 de ani de la instalarea guvernului procomunist Petru Groza

Una dintre datele cu semnificație profund negativă din istoria României contemporane a fost 6 martie 1945. Atunci a fost instalat, în urma...

80 de ani de la instalarea guvernului procomunist Petru Groza
Pro Memoria luni, 03 martie 2025

Emisiunea ”Reflector”

Istoria presei din anii comunismului are și un mic capitol cât de cât onorabil, în care jurnaliștii au încercat să aplice deontologia...

Emisiunea ”Reflector”
Pro Memoria luni, 24 februarie 2025

Închisoarea de la Aiud

Faima tristă a orașului Aiud, cu o populație de aproximativ 22.000 de oameni, este dată de închisoarea de acolo. Unul dintre marile centre de...

Închisoarea de la Aiud
Pro Memoria luni, 17 februarie 2025

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului

Istoria patrimoniului religios al Bucureștiului în secolul 20, mai ales cea din a doua jumătate a sa, a fost una a loviturilor mortale aplicate de...

Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului
Pro Memoria luni, 10 februarie 2025

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române

În 2025, Biserica Ortodoxă Română marchează împlinirea a două vârste rotunde ale istoriei sale. Prima este împlinirea a 140 de ani de...

Centenarul Patriarhiei Ortodoxe Române

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company