Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenarul revoluţiei bolşevice

Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, aşa cum a fost denumită revoluţia bolşevică din 1917, este unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului 20, dacă nu cumva cel mai important.

Centenarul revoluţiei bolşevice
Centenarul revoluţiei bolşevice

, 06.11.2017, 13:18

Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, aşa cum a
fost denumită revoluţia bolşevică din 1917, este unul dintre cele mai
importante evenimente ale secolului 20, dacă nu cumva cel mai important.
Oarecum premonitoriu, jurnalistul american bolşevic John Reed şi-a intitulat
cartea despre revoluţia condusă de Lenin Zece zile care au zguduit lumea,
titlu care avea să devină o cruntă realitate. Din nefericire, după 1945 şi
România avea să experimenteze ideile comunismului care, într-adevăr, zguduise
lumea într-o măsură nemaivăzută până atunci.


Împreună cu
istoricul şi politologul Ioan Stanomir am încercat să aflăm care este
importanţa primului război mondial, cel care a declanşat marile schimbări ale
secolului 20. În ordinea importanţei este primul eveniment pentru că el a
declanşat un lanţ de alte evenimente, generator de tragedii fără precedent în
modernitate. Din primul război mondial se naşte şi revoluţia bolşevică, iar din
revoluţia bolşevică se naşte tipul de reacţie care va provoca apariţia
nazismului. Este un continuum de evenimente, continuum care are în centrul său
primul război mondial. Pentru toate ţările implicate în el, primul război
mondial a reprezentat un punct de cotitură, pentru învingători şi pentru
învinşi. Iar Rusia este, să nu uităm, într-o situaţie paradoxală: ea nu este
nici învins, nici învingător. Ea este în afara sistemului internaţional. Şi de aici sentimentul de
complicitate în adversitate cu Germania care va merge de la tratatul de la
Rapallo la pactul germano-sovietic.


Un regim precum comunismul nu ar fi fost posibil
fără o ideologie. Ioan Stanomir. Comunismul a avut la bază o ideologie
care este marxism-leninismul, o formă radicalizată a gândirii lui Marx, altoită
pe trunchiul leninist al partidului revoluţionar. La aceasta se adaugă
varietăţile locale de tipul maiosmului, castrismului, polpotismului, există
foarte multe variaţiuni pe o temă dată. Marxism-leninismul s-a întemeiat pe
două axiome: lupta de clasă şi politica înţeleasă ca artă a violenţei, a
exterminării adversarului. Acestea două sunt îngemănate. El a avut, ca să citez
din clasici, o suprastructură de idei: egalitate socială, justiţie,
fraternitate, calm, beatitudine. Dar această suprastrucutură a avut la baza ei
un tip de abordare care excludea compromisul, excludea acceptarea adversarului
ca adversar şi nu ca inamic şi presupunea urmărirea unor ţeluri utopice,
prometeice. Întreprinderile prometeice, fie că se bazează pe ideea de eugenie
rasială, fie pe ideea de eugenie socială, nu pot produce decât catastrofe
deoarece ele pornesc de la teza existenţei unei umanităţi perfecte şi a unui
segment imperfect care trebuie eliminat din cadrul ei. Comunismul a privit pe
cei mulţi, pe oamenii muncii, ca pe acea umanitate perfectă şi pe cei care i se
opuneau, inamicul de clasă, ca pe umanitatea imperfectă care trebuia eliminată.
În ADN-ul acestei ideologii se afla propensiunea spre violenţă, dovadă că toate
partidele care au avut la bază marxism-leninismul au fost partide totalitare.



S-a spus că regimul sovietic n-a fost decât o
aplicare greşită a ideilor luminoase ale comunismului. Ioan Stanomir. Marxismul
pur nu poate conduce decât la o societate opresivă pentru că marxismul pur, aşa
cum se exprimă încă din Manifestul Partidului Comunist, este o ideologie a
conflictului. Marxismul revizionist este cu totul altceva, el porneşte de la
posibilitatea concilierii intereselor nu prin revoluţie, ci prin vot. Şi aceasta este ceea ce duce la
social-democraţie. Cealaltă cale conduce la Stalin, via Lenin. Deloc
întâmplător, marxism-leninismul, ca unitate praxiologică, a condus în mod
necesar la stalinism. Stalin a fost un revoluţionar şi istoricii revizionişti
au avut dificultăţi să explice această relaţie între Lenin, omul bun, şi
Stalin, omul rău. După cum au încercat să distingă între un Stalin bun şi unul
rău. Nu există Lenin cel bun, există doar Lenin. fondatorul unui regim
totalitar. Iar Stalin nu este nici bun, nici rău, Stalin este un leninist. Dacă
acceptăm aceste judecăţi putem avea o înţelegere mai clară a legităţilor, ca să
folosesc sintagma marxistă.


România a avut ghinionul istoric să experimenteze
timp de 45 de ani comunismul. Ce a însemnat comunismul românesc? Ioan Stanomir.
Impactul direct al anului 1917 a fost anul 1921, anul scindării mişcării
socialiste. Cominternul a fost extrem de activ în România şi profitând de
inabilităţile regimului de la Bucureşti a reuşit să mobilizeze o parte a
minorităţilor naţionale, de fapt o minoritate a minorităţilor naţionale. Cred
că unul dintre miturile pe care noi trebuie să le combatem este acela al
iudeobolşevismului. Este un mit fondator al mişcărilor de dreapta, mit care
rămâne şi azi în memoria unor români care spun că comunismul a fost adus şi
impus de evrei, ceea ce este cu totul fals. Experienţa comunistă românească
este întâlnirea dintre represiune şi colaborare, între represiunea din primii
15-20 de ani şi pactul social încheiat între comunism şi societatea românească
sub Nicolae Ceauşescu, forjându-se pe ceea ce Vladimir Tismăneanu a denumit ca
stalinism naţional. Stalinismul naţional este ideea perversă pe care am
întâlnit-o la moartea generalului Iulian Vlad potrivit căreia ar fi existat
două tipuri de Securitate: cea dejistă, înfeudată străinului, înţelegându-se
prin aceasta evreilor, şi cea patriotică, care ar fi apărat ţara. În realitate
a existat o singură Securitate, poliția politică a unui regim ilegitim şi
criminal.


După 100 de ani de la
apariţia sa ca regim politic, atitudinea generaţiilor succesive faţă de
comunism este mai confuză ca oricând. Ea pendulează între nostalgie, anarhie şi
autoritarism, lupta împotriva capitalismului sub noi forme. Şi-a
păstrat însă intactă fascinaţia pentru o lume mai bună.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company