Callatis, o aşezare antică pe ţărmul românesc al Mării Negre
Între secolele 8-6 î.e.n. a avut loc fenomenul pe care istoricii antichităţii l-au denumit drept marea colonizare greacă.
Steliu Lambru, 30.03.2015, 13:26
Între secolele 8-6 î.e.n. a avut loc fenomenul pe care istoricii antichităţii l-au denumit drept marea colonizare greacă. Din centrele civilizaţionale ale vechii Elade, coloniştii s-au îndreptat în toate punctele cardinale şi au fondat aşezări urbane aflate în relaţii comerciale, politice şi culturale cu cetăţeile de origine. În Marea Neagră, grecii antici au fondat aşezări pe toate ţărmurile. Pe cel de vest, pe actualul teritoriu al României, au apărut Histria, Tomis, fondate de coloniştii din Milet, situat pe malul estic al Mării Ionice, şi Callatis, fondat de locuitorii din Heraclea Pontica, oraş pe ţărmul sudic al Mării Negre, la 100 kilometri est de strâmtoarea Bosfor.
Specialiştii şi arheologii consideră cetatea Callatis drept cel mai important centru cultural în antichitate în Dobrogea de astăzi. Nu era numai un dezvoltat centru economic, exista şi portul Callatis, unde se făceau schimburile de mărfuri. Callatisul a fost întemeiat de coloniştii greci veniţi din Heracleea Pontica, pe locul unei aşezări getice care apare în sursele istorice sub numele de Acervetis sau Cerbates. Locuitorii săi erau geto-dacii din Dobrogea şi grecii care au venit şi au întemeiat cetatea. Astăzi, pe locul unde s-a aflat odată Callatisul, există oraşul Mangalia, cu o populaţie de aproximativ 33.000 de locuitori.
Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului Callatis din Complexul Cultural Callatis, ne-a spus care sunt principalele urme ale vechii cetăţi care au ajuns până la noi, urme care ne îndreptăţesc să credecm că la Callatis exista o viaţă culturală importantă. ”Avem în primul rând inscripţiile pe care noi le-am descoperit la Mangalia, avem reprezentările unor profesori pe unele monumente funerare. Îi avem pe scriitorii antici din vechea cetate Callatis, printre care Istros din Callatis, Demetrios din Callatis, Heracleides numit şi Lembos şi retorul Thales. La Mangalia a fost descoperit singurul papirus antic de pe teritoriul României. A fost descoperit în anul 1959 şi pentru că în România nu existau condiţii pentru conservare, a fost trimis la Moscova. A fost considerat pierdut de către toţi oamenii de ştiinţă din România timp de jumătate de secol. Împreună cu doctorul Ion Pâslaru, colegul meu, eu am căutat acest papirus şi am reuşit, după 2 ani de căutări, să-l găsim în anul 2011 la Centrul de Restaurare şi Conservare din Moscova.
Am şi plecat în acel an şi am readus acest papirus, unic în Romnânia. Nu putem şti cu exactitate ce conţine textul pentru că papirusul, în contact cu aerul şi soarele, atunci când a fost descoperit, s-a dezintegrat. Exista pericolul să fie pierdut definitiv, norocul nostru a fost că a ajuns la Moscova şi a putut fi conservat. În prezent, sunt 154 de fragmente, şi pe bucăţelele de fragmente ceva mai mari se pot observa litere scrise în greaca veche. Nu avem niciun cuvânt întreg, ci doar cîteva litere disparate. Papirusul datează din secolul 4 î.e.n.”
L-am întrebat pe Sorin Marcel Colesniuc ce se poate vedea în Muzeul Callatis. ”În muzeu se pot vedea numeroase piese arhitectonice, între acestea fiind coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii, diverse vase ceramice, mai importante fiind amforele. Mai avem opaiţe, apeducte, statuete de tip Tanagra, vase din sticlă, stele funerare, inscripţii, reprezentări ale divinităţilor, podoabe, bijuterii, monede, obiecte din metal şi altele. În faţa muzeului, cei interesaţi pot vedea multe fragmente arhitectonice. Există şi un parc arheologic şi aş menţiona şi siturile din zona Mangaliei. E vorba de zidul de nord al cetăţii Callatis care poate fi văzut, colţul de nord-vest al cetăţii, descoperit şi cercetat. Ar mai fi mormântul princiar aflat la 3 kilometri de Mangalia, pe drumul către Albeşti.”
Un indiciu important al vieţii economice a coloniei Callatis este portul antic. Dar el este acum sub nivelul mării. Sorin Marcel Colesniuc. ”Portul Callatis a fost construit în secolul 4 î.e.n. Din păcate, marea a crescut cu aproximativ 2 metri în ultimii 2000 de ani şi portul şi amenajările portuare se află acum sub apa Mării Negre. Prin anii ’60-’70, Constantin Scarlat a efectuat scufundări la Callatis şi a desenat o hartă a portului antic. El a descoperit multe fragmente arhitectonice, foarte multă ceramică, în special ţigle şi amfore, şi avem o hartă pe care el a publicat-o în anul 1973 într-o revistă ştiinţifică de la Cluj. Pe harta de care vorbeam au fost trecute şi câteva epave. Noi am mai colaborat cu firme din Italia şi Ungaria care au venit şi au scanat fundul Mării Negre în zona oraşului Mangalia şi pe aceste scannere au apărut epave ale corăbiilor antice.”
Callatisul decade până la a deveni o ruină, aceasta fiind explicată de Sorin Marcel Colesniuc prin invazia migratorilor. Track: ”Prin secolul 2 e.n. în regiune apar popoarele migratoare. Primii sunt costobocii, apoi goţii, carpii, hunii vin prin secolul 5. La sfârşitul secolului 6 şi începutul secolului 7 apar avarii şi slavii. Aceştia distrug definitiv cetatea Callatis şi timp de 300 de ani nu mai ştim nimic despre ce a fost aici. Nu mai apar surse arheologice. Apoi, prin secolul 13, pe locul unde exista Callatisul în antichitate, apare pentru pima dată denumirea de Pangalia, iar denumirea de Mangalia apare pentru prima dată în anul 1593.”
Aşa cum se întâmplă cu aproape orice lucru în istorie, din dispăruta cetate Callatis au rămas numai fragmente. Ele ne spun puţine despre oamenii care au locuit-o, dar ne lasă să ne imaginăm că alte secrete ce se vor descoperi aici o vor face mai atractivă.
