Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Actualitatea românească

Începând cu anii 1950, Radio Europa liberă împreună cu Vocea Americii, BBC, Radio France și Deutsche Welle au fost sinonime cu presa liberă în limba română.

Actualitatea românească
Actualitatea românească

, 25.11.2019, 14:38

Începând cu anii 1950, Radio Europa liberă împreună cu
Vocea Americii, BBC, Radio France și Deutsche Welle au fost sinonime cu presa
liberă în limba română. Europa liberă, în special, a fost cel mai vehement
critic al regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Noul trend al unei
Europei libere mai agresive cu regimul comunist a fost imprimat după 1977 de
doi oameni, doi jurnaliști de mare calibru: Noel Bernard, directorul serviciului
român, și Mircea Carp, cel care avea să înnoiască și să dinamizeze emisiunile
postului. Venit de la postul de radio Vocea Americii, Carp a fost cel care a
făcut ca Europa liberă să aibă un conținut editorial după model american, cu
relatări scurte, între 4 și 6 minute, cu subiecte mai multe și cu emisiuni percutante
care să branduiască întregul post. Acele emisiuni au fost Programul politic, difuzat în fiecare zi între orele 18.10 și 19.00,
și mai ales Actualitatea românească și
Din lumea comunistă, în intervalul
orar 19.10-20.


În
1977, jurnalistului Neculai Constantin Munteanu i s-a permis să emigreze în Germania
de Vest după ce se solidarizase cu mișcarea scriitorului Paul Goma de denuțare a
încălcării drepturilor omului de către regimul de la București. Munteanu fusese
critic de film la revista Cinema și
avea să se alăture echipei de la Actualitatea
românească, așa cum afirma într-un interviu acordat Centrului de Istorie
Orală din Radiodifuziunea Română în 1999. Eram în biroul titularului emisiunii Actualitatea
Românescă, Emil Georgescu, care se
afla la un curs în limba engleză undeva în America pentru două luni. Pentru
acel post am fost eu adus acolo. Mi s-a arătat o masă mare unde erau câteva
teancuri de ziare româneşti, cam toată presa cotidiană din România şi o parte
din săptămânale. Am început să le citesc, citeam Scânteia încă de când eram la Frankfurt, atât cât puteam să mi-o
cumpăr, că nu tot timpul puteam să mi-o cumpăr. Hămesit de presă, trei zile am
stat pe ziarele acelea şi după trei zile am compus un prim comentariu pe baza a
ceea ce citisem şi mă informasem. Deci asta s-a întâmplat cam pe 23-24 mai 1980
şi de atunci nu m-am mai oprit niciodată până la sfârşitul anului 1994, când am
plecat de bună voie şi nesilit de nimeni.


Experiența
de presă a lui Munteanu avea să-i fie de mare folos în noua sa slujbă. Succesul
proiectului Actualitatea românească a constat și în faptul că echipa s-a sudat
bine, nou-veniții fiind bine integrați. Neculai Constantin Munteanu. Mai târziu, după cele două luni
de probă, s-a întors titularul care era Emil Georgescu, un foarte bun jurnalist
de televiziune, deşi nu era jurnalist. Era doar jurist de meserie, dar având
tehnica vorbitului la bară, fusese şi avocat, era o prezenţă teribilă la
microfon şi ştia foarte multe. Cunoştea multă lume, cunoştea toate
dedesubturile şi mecanismele, mai ales ale corupţiei generalizate din sistemul
comunist. Meseria pe care o avea ca om de radio şi pe care şi-o perfecţionase la
Europa liberă era că era în stare să spună Bună
seara! cu aerul că comunismul e de vină şi pentru acest lucru. A fost un
talent extraordinar şi cu foarte bune surse de informare. M-am înţeles relativ
bine şi cu el. Şi-a reluat locul de şef, de prezentator, de modelator la
emisiune. Eu am trecut în calitate de comentator, comentator, reporter, ce
puteam fi acolo şi practic în fiecare zi trebuia să scriu un articol cam de 8
minute, 4 pagini la maşina de bătut, de luni până joi, vineri era emisiunea
culturală, prezentată tot de Emil Georgescu, dar care era făcută de la Paris.


Uriașul
succes al Actualității românești a
constat în acuratețea informației pe care o difuza. Neculai Constantin Munteanu
a dezvăluit secretele facerii ei, una dintre marile curiozități legate de
Europa liberă. Ne începeam
ziua, cei puţin cei de la Actualitatea
românească dar era valabil pentru toţi, citind ceea ce se adunase în cursul
nopţii sau în ultimele 24 de ore pe marile agenţii de presă. Acestea veneau de
la un serviciu central, plus articolele din cele mai importante ziare germane,
europene şi americane. Pentru Actualitatea
românească baza, grosul informaţiei la prima mână era monitorizarea Radio Bucureşti
şi ştiam cam tot ce se spunea în buletinele de ştiri. În plus, erau buletinele
de informaţii Agerpres, agenția
română de știri, în româneşte şi în englezeşte. Ascultătorul o să se întrebe ce
bază se putea pune pe materialele din România deoarece ele erau materiale de
propagandă? Aşa era, dar acolo era baza informaţiei: vizitele lui Ceauşescu,
oamenii pe care i-a primit, discursurile şi toate celelalte erau acolo. În
zgura informaţiei cotidiene, normale de zi cu zi, găseam îndeajuns de multă
informaţie care, citită cu atenţie şi printre rânduri, putea să dea dimensiunea
unui fapt. De exemplu, dacă se vorbea insistent că recolta trebuia strânsă ştiam
că ea nu se strânsese, asta nu era foarte greu. Sau că studenţii nu făcuseră
ceea ce trebuia să facă pentru că ţăranii deja nu mai contau. Citind aceste
informaţii pe baza a ceea ce sosise noaptea, se întocmea un proiect de sumar. Emisiunea
avea 30 de minute, deci cuprindea cam 3 comentarii de 8 minute şi restul era spațiu
în care se puteau insera alte ştiri şi informaţii.


Actualitatea românească a rămas reperul
cel mai puternic pentru ascultătorul de atunci al Europei libere până azi. În
cuvinte puține, a fost triumful adevărului asupra nedreptății și minciunii

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company