Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Academia de Studii Social-Politice ”Ştefan Gheorghiu”

Înfiinţată pe 21 martie 1945 de către PCR sub denumirea de Universitatea Muncitorească a PCR, instituţia era menită să paraziteze conceptul tradiţional de universitate şi să destabilizeze statutul de intelectual.

Academia de Studii Social-Politice ”Ştefan Gheorghiu”
Academia de Studii Social-Politice ”Ştefan Gheorghiu”

, 19.05.2014, 16:32

Comunismul a fost prima doctrină, regim politic şi organizare societală care a pretins că se fundamentează numai pe cunoaşterea raţională. Pentru aceasta, tot ce nu se încadra preceptelor sale trebuia să dispară. Aflarea adevărului pe care trebuia să se construiască noua societate, cunoaşterea şi cercetarea trebuiau regândite. Astfel, a apărut Academia de Ştiinţe Social-Politice ”Ştefan Gheorghiu”, pe scurt, Academia ”Ştefan Gheorghiu”, instituţie de învăţământ superior care pregătea cadre politice pentru intenţiile regimului.



Înfiinţată pe 21 martie 1945 de către PCR sub denumirea de ”Universitatea Muncitorească a PCR”, instituţia era menită să paraziteze conceptul tradiţional de universitate şi să destabilizeze statutul de intelectual. Numele ”Ştefan Gheorghiu” a fost dat în memoria unui fost militant socialist din secolul al 19-lea. Revitalizarea sa din 1971 a fost un răspuns pe care regimul comunist trebuia să-l dea capitalismului concurent, aşa cum afirma istoricul Cosmin Popa de la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din Bucureşti.


Crearea Academiei de Ştiinţe Sociale, de la începutul anilor 1970, poate fi tratată ca un simptom al turnurii către conservatorism a regimului comunist din România. A fost şi un semnal evident al faptului că partidul şi liderul său au dorit să reinstaureze un anumit tip de primat ideologic. Schimbările masive în structurile de putere, reinstaurarea conducerii colective şi a democraţiei interne de partid, continuarea proceselor de reformă în scopul de a găsi răspunsuri la provocările dinamicului capitalism, sunt evoluţii caracteristice tuturor statelor comuniste în anii 1960-1970.



Regimul comunist din România a suferit de la început de lipsa de legitimitate şi de refuzul intelectualilor celor mai valoroşi de a colabora cu el după 1945. La jumătatea anilor 1960, deschiderea sa către intelectuali a fost o ofertă pe care mulţi n-au refuzat-o. Cosmin Popa:


Sfîrşitul anilor 1960 a reprezentat în viziunea teoretică a lui Nicolae Ceauşescu şi momentul în care se puteau contabiliza succesele eforturilor în relaţia cu intelectualitatea. Într-un discurs ţinut cu ocazia unei consfătuiri a cadrelor din educaţie şi cercetare, în septembrie 1969, menită să detalieze şi să rafineze mesajele lansate de Ceauşescu însuşi de la tribuna Congresului al X-lea, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Central al PCR, arăta că dihotomia intelectualitate nouă şi intelectualitate veche era depăşită. România avea, arăta el, o intelectualitate sudată provenită în majoritatea ei din rândurile muncitorilor. Discursul dădea o serie de chei de interpretare a politicii partidului în ceea ce priveşte specificul comunimului românesc: relaţia partidului cu intelectualitatea şi principiile de organizare a sistemului de educaţie şi cercetare. Acesta pornea de la premisa corectă potrivit căreia se conştientiza foarte bine că societatea se află în mijlocul unei revoluţii ştiinţifice care creştea ponderea politică a intelectualităţii. Creşterea ponderii şi importanţa intelectualităţii atrăgeau şi o modificare a instituţiilor de administrare ideologică a acestei intelectualităţi deoarece de succesul demersurilor ei depindea construcţia comunismului.



Pe 3 octombrie 1971, era dată hotărârea Comitetului Executiv al Comitetul Central al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pentru învăţământ social-politic şi perfecţionarea cadrelor de conducere ”Ştefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.C.R. Neîncrederea regimului în munca ideologică a instituţiilor tradiţionale de cercetare a dus la creşterea rolului Academiei ”Ştefan Gheorghiu”. Un pretext a fost că instituţiile tradiţionale nu desfăşurau o activitate aproape de realitatea economică. Cosmin Popa:


Controlul ideologic al ştiinţelor sociale nu era miza principală a acestor demersuri. De altfel, nimeni nu se îndoia de eficienţa pîrghiilor de ghidaj şi control asupra intelectualităţii existente deja în instituţii. Ceea ce vizau iniţial liderii partidului era creşterea gradului de profesionalizare a responsabililor politici şi o mai eficientă cheltuire a resurselor. În principal, economiştii au fost vizaţi în repetate rânduri de criticile lui Nicolae Ceauşescu şi ale tuturor celor însărcinaţi cu propaganda. Regimul se considera îndeajuns de consolidat pentru a nu mai insista asupra dimensiunii coercitive a controlului ideologic. Partidul începea să se simtă stânjenit în dinamismul său de formele burgheze de organizare a cercetării şi de consacrare profesională. Tributare modelului revolut al intelectualului decuplat de la viaţa reală, în opinia lui Ceauşescu vechile instituţii nu coborau în realitate, nu răspundeau rapid nevoilor generate de impetuoasa dezvoltare economică. Pe deasupra, mai dădeau uneori bătăi de cap şi celor de la propagandă şi agitaţie.



În ciuda ambiţiilor regimului de a o face universitate de elită, Academia ”Ştefan Gheorghiu” a fost percepută de specialişti ca o unealtă a regimului. Până la prăbuşirea comunismului, ea nu şi-a putut depăşi condiţia de instituţie a aparatului represiv şi a dispărut imediat după revoluţia din decembrie 1989.

Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Gheorghe Gheorghiu –Dej şi Petru Groza / © Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 23 (21)/1953
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930
Pro Memoria luni, 09 septembrie 2024

Începuturile BBC în limba română

În universul radiodifuziunii, BBC nu mai are nevoie de nicio prezentare. Este unul dintre reperele fără de care istoria domeniului nu se poate...

Începuturile BBC în limba română

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company