Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

23 august 1944 după 75 de ani

23 august 1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.

23 august 1944 după 75 de ani
23 august 1944 după 75 de ani

, 17.06.2019, 12:16

23 august
1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.
În după-amiaza acelei zile, regele Mihai I l-a destituit şi arestat pe
mareşalul Ion Antonescu, şeful guvernului, şi pe colaboratorii săi și a scos
România din alianţa cu Germania. Acel act a scurtat războiul cu aproximativ 6
luni, sînt de părere unii specialişti militari. Primită de populaţie cu o
extraordinară bucurie, se credea că schimbarea din acea zi va deschide o
perioadă nouă, de pace, de prosperitate economică şi de refacere a sistemului
politic democratic distrus de fascism în toată Europa. Din păcate,
contemporanii nu puteau şti că urma cel mai sângeros tip de regim politic din
întreaga istorie a României, regimul comunist.



În arhiva Centrului de Istorie Orală
din Radiodifuziunea Română se află un interviu cu Mircea Ionnițiu din anul
2002, coleg de școală al regelui Mihai I, care i-a stat alături suveranului în
toate clipele grele. Ionnițiu își aducea aminte de ostilitățile dintre trupele
germane și cele române care au urmat momentului arestării mareșalului Ion Antonescu: În zorii zilei de 24 august au început ostilităţile cu nemţii. Timp de
24 de ore, capitala a fost supusă la raiduri de teroare, când o serie de
obiective nemilitare au fost avariate sau distruse şi populaţia civilă a fost
mitraliată pe Calea Victoriei. Guvernul declară în timpul zilei că în faţa
acestor acţiuni ostile consideră că România se află în stare de război cu
Germania şi ordonă armatei să reziste acţiunilor inamice şi să elibereze
teritoriul naţional. Capitala este curăţată de centrele de rezistenţă şi de
pericolul prezentat de concentrarea germană din regiunea Băneasa-Otopeni.


În timpul regimului comunist,
propaganda oficială vorbea despre contribuția sovieticilor la actul de la 23
august 1944 și la eliberarea propriu-zisă a României. În anii lui Ceaușescu s-a
vorbit mai ales despre contribuția partidului comunist la schimbarea de la 23
august și la eliberarea României prin forțele proprii. Însă o contribuție
semnificativă a fost omisă în toți acei ani, și anume ajutorul dat armatei
române de către aviația americană la lichidarea rezistenței germane în zilele
care au urmat schimbării de la 23 august 1944. Mircea Ionnițiu a vorbit despre
acea contribuție cu adevărat importantă la succesul românesc.

Surprinzător a fost atacul
flotei aeriene americane asupra instalaţiilor germane aflate la nord de
Bucureşti, conform instrucţiunilor ce fuseseră transmise la 21 august.
Bombardierele grele americane au atacat la ora 1, ora convenită în ziua de 26
august. Acţiunea lor a ajutat unităţilor româneşti să elimine prezenţa forţelor
germane din preajma Capitalei. În aceste acţiuni, armata română a capturat
circa 6-700 de prizonieri, dar a suferit vreo 1.400 de morţi şi răniţi. Până la
30 august a fost eliberat restul ţării de toate centrele de rezistenţă germană,
luându-se 56.000 de prizonieri, dar plătindu-se cu 8.500 de morţi şi grav
răniţi. Lupte crâncene au avut loc la Ploieşti, unde se afla cea mai mare
grupare de unităţi germane. Este de remarcat că eliberarea ţării a fost făcută
exclusiv de către armata română.


Obiectiv, Mircea Ionnițiu a dorit să
vorbească și despre contribuția sovietică la înfrângerea rezistenței germane. : Singura operaţie la care a
participat unităţi din armata sovietică a fost operaţia de curăţire de la
Ploieşti, unde formaţiuni sovietice au intrat în luptă în ziua de 29 august. Peste
265.000 de ostaşi români au participat la acţiunea de reunificare a
Transilvaniei de nord, de sub ocupaţia maghiară, şi aproape 8.500 de tineri
români au plătit cu viaţa lor sau cu sângele lor la această cucerire. În
operaţiile din Transilvania au participat mari unităţi sovietice. Campania a
fost terminată la 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Satu Mare şi
Carei, în ziua în care Regele Mihai împlinea 23 de ani.


Astăzi, noi privim la ieșirea din
alianța cu Germania drept o manevră inteligentă prin care regele și anturajul
său au făcut tot ce au putut ca România să iasă cât mai bine din cea situație
încurcată. Însp Mircea Ionnițiu credea că 23 august 1944 nu este o sărbătoare: Ziua de 23 August nu este însă
o zi de sărbătoare. Este o zi în care trebuie să ne amintim cu respect de cei
care au făcut sacrificiul suprem pe câmpiile Basarabiei, pe stepele Ucrainei,
pe marginea Donului şi a Volgii, în văile Caucazului şi ale Crimeii, dar şi a
celor care au căzut apărând Bucureştiul şi cei ce s-au jertfit eliberând
Clujul.

Este o zi de reculegere, de reevaluare, când noi, cei care am
supravieţuit, reflectăm asupra valorii morale a sacrificiilor inutile, a
jertfelor făcute pentru raţiune de stat, dar şi pentru reîntregirea morală şi
spirituală şi fizică a naţiunii. Închei cu cuvintele Regelui Mihai, din
proclamaţia dată la 23 August 1944: Poporul nostru înţelege să fie stăpân
singur pe soarta sa! Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre liber luate, şi
care nu atinge drepturile nimănui, este duşman al neamului nostru. Noul Guvern
înseamnă începutul erei noi, în care drepturile şi libertăţile tututror
cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Acesta este citatul din
proclamaţia Regelui, iar după 40 de ani de zile trebuie să continuăm lupta
pentru a atinge aceste ţeluri.


La 75 de
ani de atunci putem conchide că românii au înțeles care era cerința timpului
istoric de atunci. Și cei care trebuia să-și facă datoria în interesul național
și-au făcut-o.

Prizonieri sovietici în România
Pro Memoria luni, 18 noiembrie 2024

Prizonieri sovietici în România

România a intrat în cel de-al doilea război mondial pe 22 iunie 1941 când, alături de Germania, a declanșat operațiuni militare împotriva...

Prizonieri sovietici în România
Ziarul Scânteia
Pro Memoria luni, 28 octombrie 2024

Ziarul Scânteia

Una dintre armele forte ale propagandei regimului comunist a fost presa. Libertatea de expresie și a presei este un drept câștigat în secolul al...

Ziarul Scânteia
Securitatea și KGB-ul în divorț
Pro Memoria luni, 21 octombrie 2024

Securitatea și KGB-ul în divorț

Cea mai de temut instituție a statului comunist român a fost Securitatea, creată după modelul NKVD-ului, KGB-ul de mai târziu. Structură cu...

Securitatea și KGB-ul în divorț
banner-Pro-Memoria.-960x540-2
Pro Memoria luni, 14 octombrie 2024

Vasile Luca

Începând de la finalul celui de-al doilea război mondial din 1945 și până în 1989, Armata Roșie a impus regimuri ale partidelor comuniste în...

Vasile Luca
Pro Memoria luni, 07 octombrie 2024

PCR și reforma agrară

Conform tezelor marxist-leniniste despre mijloacele de producțíe, proprietatea trebuia să fie una comună, a tuturor celor care le foloseau și...

PCR și reforma agrară
Pro Memoria luni, 30 septembrie 2024

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial

Istoria flotei militare române începe la jumătatea secolului al 19-lea, când după unirea celor două principate Moldova și Muntenia se unesc...

Flota militară română în cel de-al doilea război mondial
Pro Memoria luni, 23 septembrie 2024

Ana Pauker

În istoria regimului comunist din România, numele Ana Pauker este printre cele mai importante. Ea a jucat un rol decisiv în echipa care a instalat...

Ana Pauker
Pro Memoria luni, 16 septembrie 2024

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Diplomațiile țărilor care gravitează în jurul celor puternice au întotdeauna misiunea de a fi cu un pas înaintea evenimentelor. Ele trebuie...

Nicolae Titulescu și diplomația română în Europa anilor 1930

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company