23 august 1944 a fost o zi care a marcat destinul istoric al României între 1945 și 1989.
Mișcare de emancipare a femeilor române a luat amploare odată cu intrarea în noul veac, al XX-lea.
Another East/Un alt fel de Est - cel mai amplu proiect expoziţional de artă contemporană românească al ultimilor ani - s-a desfasurat recent la New York.
Comisia Europeană a adoptat, la finalul lunii mai, evaluarea anuală referitoare la punerea în aplicare a reformelor în țările partenere din Balcanii de Vest și în Turcia, precum și o serie de recomandări privind etapele următoare pentru aceste țări.
Ajungem azi în Transilvania, în județele Brașov și Sibiu, în câteva dintre cele mai vechi și mai frumoase biserici fortificate.
Anul trecut, așa-numitul Fenomen Brăila exploda în mass-media.
Înființat în anul 1992, în București, Cenaclul PLANETAR a reprezentat o pepinieră de scriitori marcanţi ai SF-ului românesc.
În Basarabia, încorporată în Uniunea Sovietică în 1944, opoziția față de regimul sovietic a avut accente naționale, așa cum s-a întâmplat și la celelalte națiuni din lagărul sovietic.
Diversitatea etnică a Bucureștiului a fost consemnată de majoritatea celor care au trecut prin capitala Munteniei în decursul timpului. Pe lângă români, la București conviețuiau etnii balcanice, etnii central-europene și orientale.
Cele mai așteptate premiere și cele mai apreciate filme românești ale anului vin la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care se desfășoară la Cluj-Napoca.
La 20 de ani de la prima vizită a unui suveran pontif într-o ţară majoritar ortodoxă, actualul cap al Bisericii Catolice, papa Francisc a venit în România, într-o vizită care a stat sub semnul unităţii de credinţă creştină.
Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume.
Festivalul Femei pe Mătăsari a ajuns anul acesta la a 9-a ediţie.
În secolul al 19-lea, intelectualii români și societatea românească erau în căutarea statului național. În direcția construirii acestuia, istorici și filologi au recurs nu numai la argumente științifice, ci și la falsuri.
Printre voluntarii străini care i-au ajutat pe români în spatele frontului din Primul Război Mondial, s-a aflat şi un medic american.
