Reședințe regale de la Marea Neagră
Construcția castelelor Peleș și Pelișor a însemnat nașterea și dezvoltarea orașului Sinaia și a stațiunilor montane de pe Valea Prahovei. Însă familia regală română a contribuit esențial și la dezvoltarea turismului de la Marea Neagră.
Steliu Lambru, 22.10.2022, 15:36
Dinastia Hohenzollern a pus România pe harta modernizării de la data venirii lui Carol în 1866. Marile succese politice interne precum Constituția din 1866 și internaționale precum obținerea independenței de stat în 1878, proclamarea regatului în 1881 și conectarea la sistemul economic european au pus bazele dezvoltării. Iar unul dintre sectoarele economice care se dezvoltă puternic este turismul. Construcția castelelor Peleș și Pelișor a însemnat nașterea și dezvoltarea orașului Sinaia și a stațiunilor montane de pe Valea Prahovei. Însă familia regală română a contribuit esențial și la dezvoltarea turismului de la Marea Neagră. Intrată în componența statului român în 1878, Dobrogea deschidea România la Marea Neagră și românilor gustul pentru călătorii.
Istoricul Delia Roxana Cornea este autoarea volumului ”Reședințele Regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” în care sunt detaliate cele patru reședințe ale suveranilor români de pe malul Mării Negre. Una dintre ele a fost Palatul Regal. ”A fost construit între anii 1905-1906 după planurile arhitectului Pierre Louis Blanc. Reședința a început să funcționeze în toamna anului 1907 când în Dobrogea au avut loc pentru prima dată manevrele militare comandate și coordonate de regele Carol I. La puțină vreme după aceea, constănțenii prin Anghel Saligny, la propunerea regelui Carol au oferit reginei Elisabeta, poeta Carmen Sylva un mic pavilion construit pe digul din port, așa-numitul pavilion al reginei Elisabeta, devenit ulterior cuibul reginei, un loc în care cel puțin până în 1914 se întrunea toată elita intelectuală a orașului și unde aveau loc numeroase serate literare patronate chiar de regină.”
S-a spus că zidurile au memoria lor. Este valabil și pentru palatul regal care a primit în interior mari oaspeți. Delia Roxana Cornea. ”Cele două reședințe au fost martorele unui eveniment deosebit în istoria orașului, ele au găzduit vizita de o zi a țarului Nicolae al II-lea. Sunt binecunoscute fotografiile cu cele două familii, familia imperială rusă și familia regală română, reunite în pavilionul de pe digul portului Constanța. Din păcate, perioada dificilă a primului război mondial și mai ales ocupația bulgaro-germană asupra Constanței și asupra Dobrogei în perioada 1916-1918 a adus numeroase distrugeri acestor reședințe regale.”
După 1918, când totul avea să se schimbe, și vechiul palat regal primea o altă destinație. Însă era una care avea în centru blazonul monarhiei române și care omagia politica vizionară a celor doi suverani români, Ferdinand I și Maria, personalitățile centrale ale noii lumi românești. Delia Roxana Cornea:
”După război, vechiul Palat Regal devine Curtea de Apel a orașului Constanța. Primăria Constanța oferă regelui Ferdinand și reginei Maria, așa cum spune chiar în titlul donației, ”în amintirea anilor grei ai ocupației și pentru părinții patriei”, un teren de câteva hectare în centrul stațiunii Mamaia. Este momentul care practic pune pe harta turismului stațiunea Mamaia. În anii care au urmat, nu era familie cu o stare financiară mai bună care să nu-și dorească să aibă o casă de vacanță la Mamaia. Reședința regală de la Mamaia a fost construită între anii 1924-1927 și era compusă din două clădiri. Este vorba de Palatul Regal, în care trebuia să se reunească întreaga familie, și de un mic pavilion pe care regina Maria l-a propus spre construcție în ideea de a-l oferi lui Mihai. Din păcate, regele Ferdinand nu a putut să stea niciodată în acea reședință deoarece lucrările s-au finalizat în primăvara anului 1927 și regele a murit în vara aceluiași an.”
Inaugurarea noului palat a avut loc pe 22 august 1927, micul rege Mihai în vârstă de doar 6 ani fiind prezent la eveniment. A urmat o perioadă în care palatul a fost vizitat de familia regală și de oaspeții ei, între care se număra familia regală a Greciei cu care cea română se înrudea. Dar istoria clădirii se schimbă, așa cum spune Delia Roxana Cornea: ”Din păcate, istoria acestei reședințe regale a fost schimbată prin vânzarea ei în 1932, conform unei înțelegeri pe care principesa-mamă Elena a avut-o cu fostul său soț, regele Carol al doilea. Din acel moment, Palatul Regal devine, rând pe rând, baza hidroaviației de la Mamaia. Apoi, mai târziu, în anii comunismului devine casă de odihnă pentru oamenii muncii, iar în anii 1970 autoritățile comuniste au recompartimentat întreaga clădire și au făcut-o Club Neckermann, destinată exclusiv turiștilor germani. Așa cum era scris în memoriul justificativ al proiectului, trebuia să aducă valută, iar locul de cazare în fostul Palat Regal era la vremea respectivă 13 dolari pe noapte.”
După 1989, povestea Palatului Regal de la Mamaia a continuat, însă cei care l-au luat în folosință nu l-au întreținut, el s-a degradat și a fost abandonat. Însă campania de reabilitare a clădirii este promițătoare și la capătul ei constățenii speră să revadă palatul în măreția lui originală.
