Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Regina Elisabeta și regele Carol I

Căsătoriți din 1869, regele Carol I și regina Elisabeta, primul cuplu regal al României, au avut, în general, o căsnicie destul de afectuoasă și calmă până spre sfârșitul anilor 1890.

Regina Elisabeta și regele Carol I
Regina Elisabeta și regele Carol I

, 11.04.2021, 09:38


Căsătoriți din 1869, regele Carol I și regina Elisabeta, primul cuplu regal al României, au avut, în general, o căsnicie destul de afectuoasă și calmă până spre sfârșitul anilor 1890. O dovadă în plus a acestui fapt o constituie cele două volume editate recent de Humanitas, care conțin corespondența dintre cei doi soți și sunt grupate sub titlul: „Cu iubire tandră, Elisabeta. Mereu al tău credincios, Carol”. Născută la Neuwied 1843, Elisabeta și-a dorit și a reușit să încurajeze artele și artiștii din noua sa patriei, având la rândul său înclinații literare materializate în textele semnate cu pseudonimul Carmen Sylva. Nevoia de artă a devenit, de altfel, și un refugiu în viața reginei după moartea unicului copil, principesa Maria, în vârstă de 3 ani, în 1874. Nevoia de afecțiune maternă avea să și-o exprime ani mai târziu în relația cu o domnișoară de onoare, Elena Văcărescu.



Descendentă a unei ilustre familii de boieri cărturari, cea care, la maturitate, avea să fie premiată de două ori de Academia Franceză în calitate de scriitoare, Elena Văcărescu a fost pentru un scurt răstimp începând cu 1890 logodnica neacceptabilă din punct de vedere politic a moștenitorului tronului, adică a viitorului rege Ferdinand. Acesta este, de fapt, evenimentul central care desclanșează corespondența dintre rege și regină cuprinsă în cel de-al doilea volum al cărții „Cu iubire tandră, Elisabeta. Mereu al tău credincios, Carol”, după cum povestește și istoricul Alina Pavelescu.


În acest al doilea volum dimensiunea umană a protagoniștilor este mult mai bine pusă în valoare de corespondența lor într-o latură care ne e familiară tuturor: anume cea a relațiilor de cuplu. Miezul volumului se desfășoară în jurul celebrului scandal al logodnei Principelui Ferdinand cu Elena Văcărescu, o poveste despre care s-au spus în epocă fiindcă el începe, de fapt, de la niște ședințe de spiritism de care Regina Elisabeta se pasionează și care sunt intermediate de Elena Văcărescu în rol de medium. (…) Regina Elisabeta, după cum știm, a căzut destul de prost în această poveste pentru că a fost exilată câțiva ani de la Curtea României și n-avut dreptul să se întoarcă în țară. Iar corespondența lor, nucleul ei, se desfășoară, mai ales, în perioada exilului ei, o perioadă în care relația ei de lungă durată, mariajul ei model așa cum i plăcea să se spună despre ea și regele Carol I, trece cu siguranta prin cea mai mare criză a vieții lor, mai mare chiar decât acea a faptului că Regina Elisabeta n-a mai putut avea propriul său copil și n-a putut da moștenitor la tron. Și este o desfășurare remarcabilă de rațiune din partea regelui Carol ca să o facă să înțeleagă ce anume se întâmplase și unde anume a greșit. (…) Vedem un rege Carol foarte calm și rațional, un soț foarte răbdător care trece peste cele mai delicate și mai de neiertat, probabil pentru alții, momente din viața lui cu propria soție. Trece peste ceea ce însemna asta, de fapt, ca lovitură politică pentru el și face chiar efortul de a intra în lumea soției lui.



Dar ce s-a întâmplat, de fapt, cu logodna dintre Elena Văcărescu și princepele Ferdinand? Ne răspunde Romanița Constantinescu, una dintre editoarele corespondenței perechii regale.


Aș vrea să spun că această căsătorie nu era așa de improbabila cum ne pare azi și că toată situația a fost efectiv pe muchie de cuțit. Suntem în anul 1890 și este un an deosebit pentru cuplul regal, pentru Carol I. Se împlineau 25 de ani de la întronarea sa în România și apare acest eveniment, această logodna care a avut loc în mai 1891 la București imediat după sărbătorile pascale. Regele Carol a aflat despre asta de la politicianul liberal Dimitrie Sturdza o zi mai tîrziu. Carol vorbește cu Elisabeta și cu principele moștenitor Ferdinand despre intențiile acestuia, iar Ferdinand, foarte emoționat, i cere permisiunea de a se căsători cu Elena Văcărescu. (…)Imediat după discuția cu Ferdinand, pe 12 iunie, regele Carol I îi scrie îngrijorat fratelui său Leopold, tatăl Principelui Ferdinand, la Sigmaringen. Scrisoarea aceasta aduce lămuriri despre poziția lui Carol. De asemenea o altă scrisoare a lui Carol din 18 septembrie 1892 către Elisabeta spune că regele nu a respins imediat și personal această idee, în primul rând din dragoste și din respect față de regină, precum și față de nepotul său, poziționându-se de partea lor, așa cum recunoaște. În schimb, a lăsat lucrurile la aprecierea Consiliului de Miniștri, după cum știm. Logodna nu a fost aprobată de Consiliul de miniștri care îl avea în acel moment ca președinte pe generalul Ioan Emanoil Florescu.



Clasa politică românească a preferat aceste deznodământ pentru a evita o eventuală luptă pentru influență asupra tronului între familiile boierești autohtone cu care se înrudea Elena Văcărescu. În afară de suferința provocată celor logodnici, decizia aceasta s-a repercutat și asupra reginei Elisabeta. Ea a fost nevoită să plece în exil, prin mai multe țări europene, de unde s-a întors la București în 1894. Ce-a făcut în exil ne spune Silvia Irina Zimmermann, cealaltă editoare a corespondenței.


Avem de-a face aici nu doar cu scrisorile unei regine, ci și în primul rând cu scrisorile unei scriitoare, dar și a unei artiste plastice, ceea ce este mai puțin cunoscut despre ea. Aflăm aici foarte multe detalii despre activitatea ei literară, ceea ce pe mine m-a surprins. Până acum, știam că acea perioadă ar fi fost un timp negru, că exilul ar fi fost o pauză de literatură, dar citind scrisorile aflăm cu totul altceva. Perioadele de exil ale Reginei Elisabeta sunt următoarele: în Italia, la Veneția, din iulie 1891 până în septembrie 1891, apoi tot în Italia, la Palanzza, din septembrie 1891 până în iunie 1892, iar în următorii ani, începând din iunie 1892 și până la sfârșitul lunii iulie 1894, regina Elisabeta, la reședința mamei sale de la Neuwied . Ce aflăm din corespondența perechii din perioada exilului reginei? Pe de o parte Elisabeta, nemulțumită de situația exilului impus de rege după ruperea logodnei Elenei Văcărescu, îi mărturisește regelui Carol I că din cauza supărării și a bolii și a pierdut orice inspirație poetică.(…) Cu toate astea, constatăm că perioada de exil a reginei Elisabeta a fost una deosebit de bogată în lucrări atât în opere literare, cât și în opere de artă decorativă dintre care unele mai deosebite se află și astăzi în mai multe muzee din România. Operele literare publicate de Regina Elisabeta, alias Carmen Sylva în timpul exilului sunt cinci volume publicate între 1891 și 1893 dintre care trei volume de poezie și două piese de teatru, iar, dintre acestea, două cărți sunt concepute și scrise chiar în perioada de exil.



De asemenea, tot în această perioadă, regina a început să scrie o serie de texte care, după revenirea în România, au apărut în cărți de memorii și basme. Așadar, regina Elisabeta a știut să transforme creativ suferința exilului în opere artistice.




RadioRomaniaInternational · Enciclopedia RRI 11.04.2021



Palatul Telefoanelor / Foto: RRI
Enciclopedia RRI duminică, 22 decembrie 2024

Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești

Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului – înainte de domnia voievodului Constantin Brâncoveanu (1654-1714,...

Calea Victoriei, incursiune în istoria unei ulițe domnești
Zavaidoc
Enciclopedia RRI duminică, 15 decembrie 2024

Zavaidoc

Orice mare oraș sau o capitală are în istoria sa o perioadă de aur. Cea a Bucureștiului este perioada interbelică, perioada de aur a întregii...

Zavaidoc
Banca Naţională a României (BNR) a inaugurat expoziţia “145 ani de relaţii diplomatice între România şi Italia”
Enciclopedia RRI duminică, 08 decembrie 2024

145 ani de relații diplomatice România-Italia

Expoziția reuneşte fotografii, documente de arhivă şi monede vechi italiene, ilustrative pentru relaţiile dintre cele două ţări. Relația...

145 ani de relații diplomatice România-Italia
Documente iconice ale Marii Uniri
Enciclopedia RRI duminică, 01 decembrie 2024

Documente iconice ale Marii Uniri

Memoria unirii Transilvaniei cu România de pe 1 decembrie 1918, Ziua Națională a României, a fost imortalizată pe mai multe tipuri de documente...

Documente iconice ale Marii Uniri
Enciclopedia RRI duminică, 24 noiembrie 2024

Complexul muzeal Orheiul Vechi

Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi are un statut special și constituie cel mai important sit cultural din Republica Moldova, aflându-se...

Complexul muzeal Orheiul Vechi
Enciclopedia RRI duminică, 17 noiembrie 2024

Titu Maiorescu (1840-1917)

Societatea literară ”Junimea”, înființată la Iași în 1863, a fost una dintre cele mai importante tendințe literare, filosofice și...

Titu Maiorescu (1840-1917)
Enciclopedia RRI duminică, 10 noiembrie 2024

Trenul Regal

În luna octombrie a acestui an a avut loc lansarea volumului „Povestea Trenului Regal” de Tudor Vișan-Miu și Andrei Berinde. O incursiune...

Trenul Regal
Enciclopedia RRI duminică, 03 noiembrie 2024

Fotograful Franz Koroschetz

Cetățean austro-ungar, în 1895 Koroschetz se stabilește în România, la Focșani, și din 1899 până în 1934, anul morții sale, începe să...

Fotograful Franz Koroschetz

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company