În spațiul românesc, primele spitale au apărut în incinta sau în apropierea mânăstirilor, locuri unde, în trecut, laolaltă cu bolilele sufletești, se puteau trata și cele trupești.
De aproape doi ani, pandemia de Covid-19 ține capul de afiș al știrilor și talk-show-urilor din toată lumea.
Pentru evoluția literaturii, cenaclurile sunt esențiale, iar literatura română n-a dus lipsă de ele, mai ales în perioada modernizării sale și a sincronizării sale cu cea din Occident.
Radiofonia a fost una dintre invențiile colosale ale secolului al 19-lea, în jurul ei a gravitat mult timp informarea
Până la formarea primelor instituții medicale publice moderne, în secolul al XIX-lea, medicina era practicată în Țara Românească și Moldova, în principal, de doctori școliți în străinătate și de oameni fără pregătire de specialitate.
Autoturismul este printre cele mai mari atracții ale omului de azi. El este parte a existenței celui care îl posedă, însă pasionații de mașini au ceva în plus. Este vorba despre curiozitatea de a ști istoria obiectului pe care îl dețin.
România antebelică, dar mai ales, cea interbelică, ajunsese să aibă propriile vedete printre produsele autohtone, fabricate în atelierele şi uzinele locale, iar printre ele marca Guban ocupa un loc aparte.
Festivalul Luna Bucureștilor a fost o inițiativă a regelui Carol al II-lea al României, suveran considerat de mulți drept unul dintre ctitorii capitalei României în secolul 20.
În jur de 350 de deţinuţi politici documentaţi din surse oficiale apar în arhive având legătură cu oraşul Ploieşti, important centru industrial şi petrolier, mai ales în prima jumătate a secolului XX.
Europa este un continent al națiunilor și culturilor create de lumea antică greco-latină și de creștinism. Așa a fost definită Europa de cei mai mulți care au scris despre ea și au încercat să-i descifreze secretele.
Născut în iulie 1912 și mort în primăvara anului 1989, fără să mai prindă căderea regimului comunist, Nicu Steinhardt a devenit, postum, un simbol al anti-comunismului și al rezistenței prin religie și cultură.
Istoria modernă a capitalei României începe odată cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, în jurul anului 1850, când se transformă dintr-un oraș oriental într-unul european.
Un artist străin mai puțin cunoscut de marele public e prezentat acum printr-o expoziție de gravuri evidențiind valoarea istorică și documentară a modului în care a ilustrat România interbelică.
Domeniul de la Florica, situat la aproximativ 100 de kilometri nord-vest de București, este unul dintre cele mai cunoscute din țară având în vedere personalitatea celor care l-au creat și locuit.
În istoria principatelor Țării Românești și a Moldovei, secolul XIII este denumit generic secolul fanariot. Perioada aceasta nu coincide categoric cu începutul și sfârșitul anilor 1700, ci debutează în Moldova în 1711 și în Țara Românească în 1714.
