Pe o lungime de 22 de kilometri, Bucureștiul este străbătut pe diagonala de la nord-vest la sud-est de râul Dâmbovița, încadrat la nord de afluentul Colentina și la sud de râul Argeș.
În 1846, pianistul și compozitorul Franz Liszt - deja o celebritate internațională în acel moment - și-a început ultimul său mare turneu european în partea sud-estică a continentului.
În vestul Bucureștiului, în cartierul Crângași, se întinde cel mai mare lac artificial din capitala României.
Iniţiat spre sfârşitul secolului al XIX-lea de către arhitectul Ion Mincu.
Nicolae Iorga este istoricul cu cea mai mare vizibilitate în lumea culturală din România, ba chiar și în afara acestei lumi
În toamna anului trecut, Comisia Europeană a anunțat câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu, cunoscute și sub titulatura de Premiile Europa Nostra.
Începând cu anul 1859, anul unirii Principatelor Române, societatea românească devenea din ce în ce mai mult una europeană din toate punctele de vedere.
Rar prezentată în actele oficiale sau în cronicile de epocă, viața particulară a domnitorilor și a nobililor poate fi reconsistuită mai greu, făcând apel mai ales la documente particulare cum ar fi scrisorile sau jurnalele.
Istoria omenirii e plină de povești cu eroi în care apar medici, medicamente și leacuri folosite pentru a vindeca.
Menționate doar în treacăt în documentele de epocă, pomenite rareori în cărțile de istorie, de-abia amintite de memoria colectivă, soțiile, mamele, fiicele domnitorilor și boierilor români din trecut au început, recent, să fie aduse în prim-plan.
În 1894, Friedrich Stenner, arhivist în arhivele orașului Brașov, descoperea un document scris cu alfabet chirilic de un oarecare Neacșu din orașul Câmpulung.
În 1894, Friedrich Stenner, arhivist în arhivele orașului Brașov, descoperea un document scris cu alfabet chirilic de un oarecare Neacșu din orașul Câmpulung.
În spațiul românesc, primele spitale au apărut în incinta sau în apropierea mânăstirilor, locuri unde, în trecut, laolaltă cu bolilele sufletești, se puteau trata și cele trupești.
De aproape doi ani, pandemia de Covid-19 ține capul de afiș al știrilor și talk-show-urilor din toată lumea.
Pentru evoluția literaturii, cenaclurile sunt esențiale, iar literatura română n-a dus lipsă de ele, mai ales în perioada modernizării sale și a sincronizării sale cu cea din Occident.
