Umorul este o caracteristică umană în esența sa și el a fost îndelung descris și analizat de teoreticieni literari, filosofi, moraliști, psihologi, teologi, sociologi, antropologi.
Într-un din cartierele vechi, centrale și cochete din București, în apropierea principalei artere Calea Victoriei, se află casa doctorului George Severeanu, devenită muzeu și una din filialele Muzeului Municipiului București.
În decursul ultimelor două secole și jumătate, natura a fost văzută ca leagăn al omenirii, al individului, al familiei sale, al societății și al națiunii.
Lavandă și usturoi sau murmurul caselor laolaltă cu Pioneze și hârtie albastră sunt două cărți cu totul speciale, greu încadrabile într-un gen anume.
Una dintre trăsăturile importante ale Bucureștiului de azi este cea a unui oraș est-european care și-a propus modelul orașului vest-european ca model de dezvoltare.
Comparată chiar şi azi aurul alb, sarea a fost din cele mai vechi timpuri o marfă extrem de râvnită, iar regiunile bogate în zăcăminte au căpătat o importanţă direct proporţională cu valoarea sa.
De numele lui Alexandru Tzigara-Sarmucaș se leagă începuturile studierii lumii rurale românești. El însă este și un nume care a intrat și în istoria fotografiei românești.
Intrate de mult în literatura română şi în folclor, comunităţile evreieşti din Moldova au devenit un punct de reper în mentalul colectiv românesc şi în sens pozitiv, şi în sens negativ, acceptarea împletindu-se, din păcate, cu prejudecăţile.
Spațiul est-european a fost descoperit și redescoperit de Occident în mai multe valuri în istoria ultimului mileniu
Anul 2023 marchează o dublă celebrare a unuia dintre cei mai bizari și influenți scriitori români: Urmuz, 140 de la naștere și 100 de ani de la moarte.
Bucureștiul are câteva artere vechi pe care s-a constituit ca schelet și țesut urban în ultima jumătate de mileniu.
În literatura română interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu s-a impus ca una dintre primele şi cele mai importante voci ale reînnoirii romanului românesc.
Recent, filosoful și eseistul Mihai Șora s-a stins din viață, în locuința sa din București. A fost unul dintre intelectualii români care au traversat câteva regimuri politice și au asistat la marile schimbări ale istoriei secolului 20.
Din grupul de artiști care în 1916, la cabaretul Voltaire din Zurich, lansau mișcarea avangardistă Dada, făcea parte și românul de origine evreiească Marcel Iancu.
Cea mai cunoscută operă a marelui sculptor Constantin Brâncuși este Coloana fără sfârșit, împreună cu Poarta sărutului, Aleea scaunelor și Masa tăcerii parte a ansamblului aflat în orașul Târgu Jiu.
