La începutul și la mijlocul secolului XX, un intelectual de origine română s-a aflat în apropierea centrelor de putere și decizie internaționale care hotărau atunci soarta relațiilor internaționale și configurau harta Europei.
Înainte de secolul al 19-lea, când nu exista statul modern cu birocrația și instituțiile sale, siguranța oamenilor era în mâinile curților boierești sau ale mănăstirilor.
Oraș petrolier, capitală a unui județ muntos, deci cu potențial turistic, Ploieștul a fost, în perioada interbelică, un oraș înfloritor, cu multe posibilități de distracție.
Familia Știrbei a fost una dintre cele mai importante familii boierești din Principatul Munteniei din secolul al 19-lea.
Printre străinii care la începutul modernizării țărilor române au venit aici ca să ajute s-a numărat și medicul Iuliu Barasch.
În centrul Bucureștiului, vizavi de clădirea Universității și în spatele Teatrului Național, se află una dintre cele mai vechi și celebre străzi din oraș.
Din cele mai vechi urme pe care le avem de la omul trecutului se vede cum el a simțit nevoia să lase generațiilor viitoare semne ale trecerii sale prin lume.
În urmă cu 120 de ani, pe 5 august 1903, se năștea la Sinaia, principele Nicolae, singurul frate al regelui Carol al II-lea, pe lângă cele trei surori.
La o distanţă de aproximativ 40 de km. de Bucureşti, în sud-vest, pe drumul spre vechea capitală a Munteniei, Târgovişte, se află domeniul Ghica de la Ghergani.
Crucile au fost o prezență constantă în spațiul de locuire umană al Bucureștiului.
Clădiri masive, construite în formă de cetate, cu ziduri împrejmuitoare care adăposteau camerele şi cu o curte interioară pentru popasul căruţelor şi al cailor, hanurile se înmulţiseră în Bucureştii secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea.
După 1878, statul român iese în arena relațiilor internaționale ca persoană juridică distinctă, independentă și suverană.
Aflate peste o sută de ani (de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1877) sub suzeranitate otomană, principatele dunărene Țara Românească și Moldova aveau să stea mult timp, de asemenea, sub influența culturii și civilizației orientale.
Din secolul al 19-lea, treptat, Principatele Române încep să se desprindă de otomanism prin importul masiv de civilizație și cultură din Occident.
În 2012, istoricul român Liviu Câmpeanu descoperea în Arhiva Secretă de Stat a Moștenirii Culturale Prusace din Berlin manuscrisul jurnalului ținut de Liborius Nacker, secretarul general al Ordinului Teuton.
