Oraș al contrastelor în cea mai mare parte a istoriei sale, Bucureștiul a fost mult timp și un amalgam unde se împletea locuirea de tip rural cu cea de tip urban.
Istoria locală a României are nume importante care s-au legat de locurile natale prin implicare în opere sociale, caritabile, ori de dezvoltare a regiunii din care proveneau
Înființată spre sfârșitul secolului al XIX-lea de către compozitorul și dirijorul George Stephănescu, prima trupă de operă din România (intitulată Companie lirică română) este considerată și nucleul teatrului liric din țara noastră.
O plimbare prin cartierele Bucureștiului unde s-au păstrat vechile locuințe burgheze aduce în fața ochilor, inevitabil, arhitectura lor și arhitecții care le-au construit.
În cartierul care azi se întinde spre est din spatele Pieței Unirii, mai supraviețuiesc azi străzile și casele Bucureștiului istoric ridicat și dezvoltat pe malul stâng al Dâmboviței.
Calea Victoriei, axa nord-sud a Bucureștiului, este la scară mică istoria capitalei României și la o scară și mai mică istoria României moderne însăși, cu schimbări și continuități. Ca orice aglomerare urbană importantă, Bucureștiul a cunoscut o diversitate multietnică și multiculturală iar urmele acestei diversității pot fi observate și azi.
În partea estică a Bucureștiului, în zona care odinioară se numea Bariera Vergului și marca una dintre limitele orașului, se întinde unul din cartierele istorice ale capitalei, cartier negustoresc, al micii burgheziei, intrat deja în mitologia urbană.
Lumea creștină a avut mereu atenția îndreptată către locurile sale sfinte din Orient și a construit așezăminte pentru cei care trăiau acolo și pentru pelerini.
Drumul lui Constantin Brâncuși de la începuturile umile de fiu al unui tâmplar sărac la originalitatea sculpturală atinsă la Paris s-a deschis, de fapt, la Hobița
În zona istorică a Bucureştiului, aproape de centrul oraşului şi artere principale cum ar fi bulevardul Lascăr Catargiu şi Calea Victoriei, se află sediul Institutului de Arheologie al Academiei Române, găzduit de casa Macca.
Vinul are o bună tradiție în spațiul românesc, cultivarea viței-de-vie fiind atestată din vremea populației antice a dacilor.
Celebrat în 2023 cu ocaza dublului tricentenar, domnitorul și cărturarul Dimitrie Cantemir s-a născut în 1673 la Iași și a murit la moșia sa din Rusia în 1723.
Istoria literară română i-a rezervat un loc important lui Tudor Arghezi în paginile sale despre literatura secolului 20.
Pe teritoriul dintre râurile Mureș și Olt și Munții Carpați, începând cu secolul al 12-lea, au început să locuiască și germani colonizați de regii Ungariei.
Instalat pe deplin din 1947, după abolirea monarhiei, preocupat să schimbe din temelii societatea românească chiar prin întemnițarea elitelor interbelice, regimul comunist a întârziat foarte mult chiar atingerea scopului său