Considerat unul dintre cei mai importanți medici români și cel de numele căruia se leagă începutul studierii bolilor nervoase și nașterii neurologiei, Gheorghe Marinescu s-a născut în capitala București în 1863 și a murit tot acolo, în 1938, la 75 de ani.
Din cele mai vechi timpuri, băile publice au constituit o împletire de obiceiuri legate de igienă, distracție și socializare, chiar locuri unde multe tabuuri sociale erau fie încălcate, fie permise tocmai pentru că nu puteau fi acceptate în altă parte. Și în spațiul românesc lucrurile au stat la fel.
În spaţiul românesc medieval, erudiţia laolaltă cu tot ce ţinea de învăţătură precum şi de scrierea şi tipărirea cărţilor, se concentrau în interiorul şi în preajma mânăstirilor.
Sighișoara este unul dintre orașele României care păstrează un centru medieval atractiv. Aici, funcționează și un muzeu care în anul 2024 împlinește 125 de ani.
Născut în august 1903, principele Nicolae a fost singurul frate al regelui Carol al II-lea care a apucat maturitatea, celălalt, Mircea, murind de copil.
În istorie, cultura a fost și producător de schimbare economico-socială nu numai de elevație spirituală. La rândul ei, cartea a educat minți, dar și îndemânări fizice.
Oraș al contrastelor în cea mai mare parte a istoriei sale, Bucureștiul a fost mult timp și un amalgam unde se împletea locuirea de tip rural cu cea de tip urban.
Istoria locală a României are nume importante care s-au legat de locurile natale prin implicare în opere sociale, caritabile, ori de dezvoltare a regiunii din care proveneau
Înființată spre sfârșitul secolului al XIX-lea de către compozitorul și dirijorul George Stephănescu, prima trupă de operă din România (intitulată Companie lirică română) este considerată și nucleul teatrului liric din țara noastră.
O plimbare prin cartierele Bucureștiului unde s-au păstrat vechile locuințe burgheze aduce în fața ochilor, inevitabil, arhitectura lor și arhitecții care le-au construit.
În cartierul care azi se întinde spre est din spatele Pieței Unirii, mai supraviețuiesc azi străzile și casele Bucureștiului istoric ridicat și dezvoltat pe malul stâng al Dâmboviței.
Calea Victoriei, axa nord-sud a Bucureștiului, este la scară mică istoria capitalei României și la o scară și mai mică istoria României moderne însăși, cu schimbări și continuități. Ca orice aglomerare urbană importantă, Bucureștiul a cunoscut o diversitate multietnică și multiculturală iar urmele acestei diversității pot fi observate și azi.
În partea estică a Bucureștiului, în zona care odinioară se numea Bariera Vergului și marca una dintre limitele orașului, se întinde unul din cartierele istorice ale capitalei, cartier negustoresc, al micii burgheziei, intrat deja în mitologia urbană.
Lumea creștină a avut mereu atenția îndreptată către locurile sale sfinte din Orient și a construit așezăminte pentru cei care trăiau acolo și pentru pelerini.
Drumul lui Constantin Brâncuși de la începuturile umile de fiu al unui tâmplar sărac la originalitatea sculpturală atinsă la Paris s-a deschis, de fapt, la Hobița
