La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de al XIX-lea, românul putea fi caracterizat drept sedentar de cărturarul Dimitrie Ralet astfel: românul a moștenit se vede de la daci însușirea de a fi aninat de țara sa.
În august 1916, după doi ani de neutralitate, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei.
Bucureștiul are un patrimoniu imobil divers, așa cum are orice capitală a unei țări europene care a cunoscut mai multe perioade de modernizare.
Dintre oraşele întemeiate de saşi în Transilvania, începând cu secolul al XII-lea, Braşovul şi Sibiul au fost mereu şi sunt în continuare cele mai cunoscute.
Andreas Wild este biograf al fraților Lapedatu, și el a început să spună povestea celor doi gemeni care vor traversa granițe și vor participa la marile momente ale istoriei.
În secolul al XVIII-lea, când principatele Ţării Româneşti şi Moldovei se aflau sub suzeranitate otomană, fiind conduse de aşa-numiţii domni fanarioţi, Bucureştiul şi-a început şi şi-a amplificat dezvoltarea.
Muzeul Colecţiilor de Artă s-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, în 1978, şi este o filială a Muzeului Naţional de Artă al României.
După 164 de ani de suzeranitate otomană asupra Banatului, care a durat între 1552 și 1716, Timișoara avea să fie inclusă în teritoriile aparținând imperiului habsburgic în anul 1718, deși fusese cucerită de trupele austriece încă din 1716
Stilul arhitectonic Sezession sau art nouveau a pătruns în Transilvania, spațiu multietnic din componența Austro-Ungariei, la confluența secolelor al 19-lea și al 20-lea.
Spre ieșirea de nord a Bucureștiului, la capătul celei mai vechi și importante bulevarde, Calea Victoriei, unde se află și sediul actual al guvernului, se bifurcă alte două artere esențiale, azi denumite Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor.
Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolia care se întinde pe o suprafaţă cuprinsă între nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest
