Mitropolitul ortodox Antim Ivireanul a fost una dintre cele mai importante personalități culturale din secolul al 18-lea din Principatul Munteniei.
În București, primele clădiri moderniste apar în anii 1920, mai exact în 1926, când arhitectul Marcel Iancu proiectează prima sa clădire: imobilul Herman Iancu, situat în fostul Cartier Evreiesc din capitală.
Circulația cărților și a traducerilor în spațiul românesc până la apariția statului modern a fost legată de instituția Bisericii, de religie în general.
Ca orice altă dinastie regală, şi cea a României - iniţiată de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen - s-a remarcat prin cutume, festinuri - mai fastuoase sau mai austere - şi printr-un protocol destul de rigid la început.
Cunoscut odinioară despre Capitala Aurului Negru din România, Ploieștiul - oraș situat în nordul Bucureștiului, spre zona muntoasă din centru - a avut o istorie convulsionată, dar nu mai puțin interesantă.
Capitala României a avut un cartier evreiesc care în decursul timpului a suferit transformări urbanistice. Demolările nu au ocolit nici sinagogile, cele mai importante locuri de coeziune comunitară.
Născut exact acum 150 de ani, pe 22 decembrie 1869, arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti şi-a legat numele, în principal, de extinderea palatului Universităţii din Bucureşti, el fiind însă şi un valoros restaurator de monumente istorice.
Harta nu este teritoriul pe care îl reprezintă ci dacă este corectă are o structură similară teritoriului, ceea ce îi dă măsura utilității, spunea lingvistul american de origine poloneză Alfred Korzybski.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia proclama unirea Transilvaniei cu România.
Timp de aproape un secol, începând cu occidentalizarea culturii române, artiştii plastici din spaţiul românesc s-au dus în Franţa pentru perfecţionare şi recunoaştere.
De la constituirea sa ca stat modern în 1859, România și-a înființat propriile structuri de informații. În 1908 apărea Direcția Generală de Poliție și Informații.
Printre persoanele importante ale Casei Regale a României de la începutul și până spre jumătatea secolului XX, s-a numărat și elvețianul Louis Basset
În enciclopedia ştiinţelor şi a inventicii, numele inginerului Gogu Constantinescu ocupă un loc important în domeniul sonicităţii, domeniu de care s-a ocupat cel mai aplicat.
Mai puţin cunoscut în România decât tatăl său, remarcabilul intelectual şi poet Tudor Arghezi, fotograful şi cineastul francez de origine română Eli Lotar începe să fie descoperit şi de publicul larg din România.
Secolul al 19-lea a primit câteva nume, cele mai vehiculate fiind cel de secol al națiunilor și cel de secol al revoluțiilor.
