Capitala României a avut un cartier evreiesc care în decursul timpului a suferit transformări urbanistice. Demolările nu au ocolit nici sinagogile, cele mai importante locuri de coeziune comunitară.
Născut exact acum 150 de ani, pe 22 decembrie 1869, arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti şi-a legat numele, în principal, de extinderea palatului Universităţii din Bucureşti, el fiind însă şi un valoros restaurator de monumente istorice.
Harta nu este teritoriul pe care îl reprezintă ci dacă este corectă are o structură similară teritoriului, ceea ce îi dă măsura utilității, spunea lingvistul american de origine poloneză Alfred Korzybski.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia proclama unirea Transilvaniei cu România.
Timp de aproape un secol, începând cu occidentalizarea culturii române, artiştii plastici din spaţiul românesc s-au dus în Franţa pentru perfecţionare şi recunoaştere.
De la constituirea sa ca stat modern în 1859, România și-a înființat propriile structuri de informații. În 1908 apărea Direcția Generală de Poliție și Informații.
Printre persoanele importante ale Casei Regale a României de la începutul și până spre jumătatea secolului XX, s-a numărat și elvețianul Louis Basset
În enciclopedia ştiinţelor şi a inventicii, numele inginerului Gogu Constantinescu ocupă un loc important în domeniul sonicităţii, domeniu de care s-a ocupat cel mai aplicat.
Mai puţin cunoscut în România decât tatăl său, remarcabilul intelectual şi poet Tudor Arghezi, fotograful şi cineastul francez de origine română Eli Lotar începe să fie descoperit şi de publicul larg din România.
Secolul al 19-lea a primit câteva nume, cele mai vehiculate fiind cel de secol al națiunilor și cel de secol al revoluțiilor.
Baronul Samuel von Brukenthal, jurist sas, guvernator al Transilvaniei şi colecționar de artă, a trăit între 1721 şi 1803 şi este astăzi cunoscut mai ales ca proprietar al Palatului din Sibiu.
Figurile militarilor devin, în vreme de război, simbolice deoarece oamenii îşi pun speranţa în capacităţile lor de a acţiona pentru interesele popoarelor lor.
Târg negustoresc, dezvoltat haotic pe malurile Dâmboviței, în jurul zonei cu hanuri, birturi și prăvălii, cunoscută azi drept Centrul Vechi, Bucureștiul a început să se modernizeze și să se occidentalizeze de-abia din a doua parte a secolului al XIX-lea
Duelul este o practică pe care ne-am obişnuit s-o vedem astăzi numai în filme. Însă în urmă cu mai puţin de 100 de ani el era o practică răspândită prin care un bărbat îşi apăra onoarea jignită.
Balonul “România a fost o apariție insolită pe cerul Bucureștiului care a fost primită cu multă uimire și cu entuziasm de cei care au asistat la acel eveniment.
