Antichitatea romană își glorifica învingătorii prin titluri, serbări publice și monumente de for public.
Horia Creangă a reuşit ca într-o perioadă relativă scurtă de timp, dar intensă, să modernizeze un important bulevard bucureştean, dar şi periferia industrială din interbelic.
Medicina românească a dat ştiinţei universale cîteva nume valoroase ca Gheorghe Marinescu, Victor Babeş, Ioan Cantacuzino, George Emil Palade, fraţii Minovici. Între acestea se află şi numele lui Nicolae C. Paulescu, reputat fiziolog.
Înființat pe 12 aprilie 1762 pe baza unui decret imperial emis de împărăteasa Austriei Maria Tereza, regimentul al doilea de graniță românesc din zona Năsăud, în centrul României actuale, avea ca misiune apărarea frontierei de est de pe Carpații Orientali
La începutul anului 2020, mai exact pe 11 ianuarie, s-au comemorat 75 de ani de la moartea unuia dintre cei mai prolifici arhitecţi români: Paul Smărăndescu.
Mitropolitul ortodox Antim Ivireanul a fost una dintre cele mai importante personalități culturale din secolul al 18-lea din Principatul Munteniei.
În București, primele clădiri moderniste apar în anii 1920, mai exact în 1926, când arhitectul Marcel Iancu proiectează prima sa clădire: imobilul Herman Iancu, situat în fostul Cartier Evreiesc din capitală.
Circulația cărților și a traducerilor în spațiul românesc până la apariția statului modern a fost legată de instituția Bisericii, de religie în general.
Ca orice altă dinastie regală, şi cea a României - iniţiată de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen - s-a remarcat prin cutume, festinuri - mai fastuoase sau mai austere - şi printr-un protocol destul de rigid la început.
Cunoscut odinioară despre Capitala Aurului Negru din România, Ploieștiul - oraș situat în nordul Bucureștiului, spre zona muntoasă din centru - a avut o istorie convulsionată, dar nu mai puțin interesantă.
Capitala României a avut un cartier evreiesc care în decursul timpului a suferit transformări urbanistice. Demolările nu au ocolit nici sinagogile, cele mai importante locuri de coeziune comunitară.
Născut exact acum 150 de ani, pe 22 decembrie 1869, arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti şi-a legat numele, în principal, de extinderea palatului Universităţii din Bucureşti, el fiind însă şi un valoros restaurator de monumente istorice.
Harta nu este teritoriul pe care îl reprezintă ci dacă este corectă are o structură similară teritoriului, ceea ce îi dă măsura utilității, spunea lingvistul american de origine poloneză Alfred Korzybski.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia proclama unirea Transilvaniei cu România.
Timp de aproape un secol, începând cu occidentalizarea culturii române, artiştii plastici din spaţiul românesc s-au dus în Franţa pentru perfecţionare şi recunoaştere.
