Printre intelectualii disidenți din timpul regimului comunist, Ion Desideriu Sîrbu ocupă un loc aparte: a scris cu adevărat literatură de sertar prin cărțile sale nepublicate de teama cenzurii, dar care au văzut lumina tiparului după căderea dictaturii
Se spune că în dragoste și în război totul este permis, o zicală care are însă poate fi amendată. Oamenilor le plac principiile și nerespectarea lor atrage judecățile de valoare
Întânzindu-se pe un veac și mai bine, așa-numita perioadă fanariotă este considerată, în general, o perioadă nefastă în istoria românilor.
Aviația română are o tradiție de mai mult de o sută de ani în oameni dedicați, în construirea de aparate de zbor și în testarea lor.
Deși prima atestare documentare a Bucureștiului ajunsă până la noi datează din 1459, există numeroase dovezi anterioare ale locuirii acestui spațiu care s-a dezvoltat ca târg comercial și meșteșugăresc de la începuturi.
În nordul Bucureștiului, într-o zonă rezidențială care a început să fie construită și urbanizată în perioada interbelică, se află un interesant muzeu de artă: Muzeul Krikor H. Zambaccian.
Enciclopedia imaginariilor din România - lucrare amplă dedicată deopotrivă imaginarului literar, lingvistic, religios și artistic - consacră cel de-al treilea volum al său imaginarului istoric.
În 2020, în plină pandemie, s-a finalizat, totuși, un considerabil și valoros efort colectiv concretizat prin ampla lucrare în cinci volume intitulată Enciclopedia imaginariilor și publicată de editura Polirom.
Cursele hipice din capitala României se desfășurau înainte de 1945 pe hipodromul Băneasa.
Pe 10 noiembrie 1895, se sinucidea printr-o supradoză de morfină, Alexandru Obodescu, unul dintre primii scriitori moderni din literatura română.
Modelul de modernizare al românilor a fost Franța și de acolo elitele române au împrumutat aproape totul.
Pe 1 noiembrie 1928, primul semnal pornit din studiourile de la Bucureşti anunţa existenţa unei voci radiofonice românești în lume.
La începuturile turbulente ale modernizării Principatelor Române din secolul al XIX-lea, istoria consemnează prezența a numeroși străini care au ajuns aici în urma unor diverse aventuri sau concursuri de împrejurări.
Apărută către sfârșitul secolului al 19-lea, cartea poștală a devenit repede un mod de comunicare între oameni, ea în sine fiind privită azi ca un adevărat obiect de artă miniaturală și un fragment de viață cotidiană.
