Luna Bucureștilor
Festivalul Luna Bucureștilor a fost o inițiativă a regelui Carol al II-lea al României, suveran considerat de mulți drept unul dintre ctitorii capitalei României în secolul 20.
Steliu Lambru, 03.10.2021, 14:55
Festivalul Luna Bucureștilor a fost o inițiativă a regelui Carol al II-lea al României, suveran considerat de mulți drept unul dintre ctitorii capitalei României în secolul 20. Luna Bucureștilor punea în centrul atenției bucureștenilor și a celor care nu locuiau în capitală un oraș care își propunea să se dezvolte în conformitate cu noile tendițe ale timpului și cu așteptările oamenilor. În ultima sută de ani, începând cu anii 1830, Bucureștiul se transformase spectaculos dintr-un oraș oriental într-unul european. Conceperea sa utilitară și estetică a trecut prin cele mai radicale faze în vremea regelui Carol I (1866-1914) când s-a construit cel mai mult. Expoziția jubiliară din 1906 a pus Bucureștiul și România pe harta internațională a marilor metropole ale lumii care își prezentau cărțile de vizită.
Cel care a tăiat panglica Festivalului Luna Bucureștilor a fost, așa cum era de așteptat, Carol al II-lea personal, fapt imortalizat și de fotografii prezenți la fața locului. Împreună cu istoricul Anita Sterea de la Fundația Calea Victoriei am punctat câteva repere ale manifestării.
Festivalul Luna Bucureștilor a început în 1935, în vară, și a ținut, după cum îi spune și numele, fix o lună. După care începea în 9 mai și se termina pe 9 iunie. Prima ediție va fi organizată în parcul Carol, un parc care de altfel lua naștere în 1906 atunci când se sărbătorea jubileul regal, 40 de ani de când regele Carol venise în țară. Pe infrastructura deja realizată cu ocazia acelui jubileu, Carol al II-lea va organiza prima ediție a festivalului. Spre exemplu, o parte din competiții precum concursul de fanfare sau de taraf va fi organizată în Arenele Romane, o construcție apărută în 1906.
Idee a suveranului, Luna Bucureștilor a fost îmbrățișată cu entuziasm de toate autoritățile locale. Anita Sterea consideră că scopul festivalului a fost, pe lângă acela de promovare a orașului, atragerea de investiții și înfrumusețare.
Ce vrea Carol al II-lea să facă cu acest festival? Să promoveze Bucureștiul ca o destinație turistică pentru oamenii din afara Bucureștiului. Însă era și o modalitate prin care companiile, mai ales cele industriale, puteau să-și arate potențialul, să-și facă un fel de reclamă. Vor veni inclusiv invitați din afara țării, în primă fază la nivel de ambasade, vor exista chiar pavilioane ale unor ambasade, după care își vor face apariția și firme străine. Tema ediției din 1935 este în parcul Carol iar din 1936 festivalul se va muta în parcul Herăstrău unde existau niște zone prezente și astăzi. De exemplu, în zona cu cariatide era pavilonul regal. În 1936, în cadrul festivalului, va fi inaugurat Muzeul Satului. Sunt foarte multe monumente de for public ce vor fi inagurate în timpul acestui festival, spre exemplu fântâna Miorița, fântâna Zodiac de la parcul Carol, statuia lui Spiru Haret și statuia Aviatorilor.
Am întrebat-o pe Anita Sterea dacă, în decursul celor 6 ani de organizare, din 1935 până în 1940, edițiile succesive ale Lunii Bucureștilor se asemănau.
Programul era oarecum similar, existau pavilioane de prezentare, erau foarte multe activități conexe în oraș însă mare parte din tot ceea ce însemna festivalul Luna Bucureștilor era în parcul în care acesta se organiza. Familia regală era întodeauna prezentă, era și o modalitate de a se organiza tot felul de întâlniri diplomatice, oameni din afara Bucureștiului veneau să vadă ce se întâmplă la oraș. Așa că Luna Bucureștilor a adus un flux de vizitatori. Este o idee pornită cumva de la Carol al II-lea și periată de cei apropiați lui, însă cred că au fost foarte mult inspirați de ceea ce s-a întâmplat în 1906 la expoziția jubiliară, o expoziție coordonată de doctorul Istrati.
Am întrebat-o pe Anita Sterea dacă a existat și o notă personală a regelui Carol al II-lea în Luna Bucureștilor, cel care avea să instaureze regimul de autoritate personală în 1938.
Primele ediții sunt foarte bine documentate, festivalul se va desfășura până în 1940, ultimele nu mai sunt atât de bine documentate. Apare clar și nota personală, dar nu atât de mult pe cât am crede. Cel puțin din ce am găsit eu ca documente, imagini, broșuri din timpul festivalului sunt până în 1937, deci de la edițiile din 1938-39-40 nu am găsit foarte multe informații. La ediția din 1935 s-a realizat o machetă foarte interesantă care se numea București 2000 despre cum își imaginau ei că va arăta orașul în anul 2000. Ca oameni care am trecut prin perioada anilor 2000 și mergem mai departe pot să vă spun că suntem cu mult în urmă față de ce aveau ei în plan. Orașul era mult mai verde, rețelele de transport erau mult mai diversificate și ajungeau în zone din vecinătatea orașului și înțelegeau nevoia de a-i conecta poe cei care stăteau în acel moment la sate cu orașul. Planurile urbanistice erau mai bine puse cap la cap, orașul era mult mai unitar. Nu puteau anticipa că vor urma 50 de ani de perioadă comunistă.
Luna Bucureștilor va lua sfârșit în 1940, atunci când cel de-al doilea război mondial reseta întreaga lume. Și după încheierea lui, în 1945, mentalul colectiv românesc se schimba în conformitate cu alte timpuri.
