Conacul şi parcul istoric Brukenthal din Avrig
Baronul Samuel von Brukenthal, jurist sas, guvernator al Transilvaniei şi colecționar de artă, a trăit între 1721 şi 1803 şi este astăzi cunoscut mai ales ca proprietar al Palatului din Sibiu.
Christine Leșcu, 06.10.2019, 12:15
Baronul Samuel von Brukenthal, jurist sas, guvernator al Transilvaniei şi colecționar de artă, a trăit între 1721 şi 1803 şi este astăzi cunoscut mai ales ca proprietar al Palatului din Sibiu care azi adăposteşte primul muzeu de artă public din Europa de Sud-Est şi unul din primele de pe continent. De altfel, ampla colecţie a baronului a constituit nucleul patrimoniului muzeal de la Palatul Brukenthal. Mai există un palat Brukenthal, mai puţin celebru, dar la fel de important din punct de vedere istoric şi arhitectural: reşedinţa de vară a baronului, de la Avrig. Situat la 26 de kilometri distanţă de Sibiu, oraşul Avrig se află la poalele munţilor Făgăraş, pe valea râului Olt. Oraş de baştină al lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc, Avrigul a fost alegerea baronului von Brukenthal de a ridica o reşedinţă de vară ce constă într-un conac mare şi confortabil precum şi amplu într-un parc grădină ce a devenit cunoscut în istorie drept “Edenul transilvănean” sau “Fântână a sănătăţii”.
Baronul şi familia sa veneau la Avrig în timpul verii, aflăm de la Corina Combei, manager de evenimente Palatul Brukenthal din Avrig: “Lucrările pentru construirea lui au început în jurul anului 1783 și a durat ceva timp până la finalizarea atât a parcului, cât și a clădirii palatului. Vorbim de un domeniu cu o întindere de 15,5 hectare. Raportul de amplasare al clădirilor care compun domeniul corespunde exigențele barocului. Reședința este constituită din trei părți: clădirea principală care s-a remarcat printr-o arhitectură deosebită, flancată de cele două aripi care aveau un singur nivel. Dinspre palat se deschide o perspectivă largă către parc și lunca râului, grădina-parc pare a se întinde la nesfârșit, aceasta iluzie optic fiind de altfel și idee principală a barocului târziu.
De asemenea, o scară maiestuoasă, care are diferite niveluri, fântâna arteziană, structurile și ornamentele așezate geometric, aleile, toate duc spre acest parc, situat la o diferență de nivel de 12 metri mai jos față de nivelul palatului. În partea de est a palatului, cumva în pantă, se află grădină englezească care, spre deosebire de cea franceză, are dimensiuni mai restrânse și e străbătută de alei șerpuitoare, cu mici locuri de popas în care, la vremea respectivă, erau încadrate mici obiecte de decor specifice. Inițial, în fața oranjeriei, era amplasată grădina olandeză unde, pe vremea baronului, erau cultivate legume și fructe, dar și multe plante exotice. Este binecunoscut faptul că baronul a adus, pentru prima dată în Transilvania, ananasul, lâmâia, cafeaua și nucșoara. O altă particularitate a acestui parc a fost că el a integrat în acest parc și o gospodărie agricolă cu animale. Avea atât grădini de legume și pomi fructiferi, cât și animale cu scopul de a da o autonomie economică întregului palat.”
De-a lungul secolelor, Palatul de la Avrig a suferit diverse modificări. Mai ales arhitectura interioară a suportat schimbări pentru ca ansamblul de clădiri să fie transformat într-un sanatoriu. Aspectul exterior a rămas, însă, neschimbat de pe vremea lui Samuel von Brukenthal, exemplu fiind oranjeria unde încă se găsesc elemente de decor din timpul vieţii baronului, ne spune Corin Combei: “Stilul baroc a fost conservat din 1908 încoace cât s-a putut de mult. Practic nu s-au făcut modificări care să afecteze stilul arhitectural. Totuși, de-a lungul timpul, au apărut și modificări. În timpul perioadei comuniste, palatul a fost destinat găzduirii unui sanatoriu și unei maternități, drept pentru care încăperile din palat au fost adaptate necesităților de atunci. Dar, după 1990, complexul a revenit la conceptul inițial, adică la cel istoric. Noi păstrăm stilul barocului târziu, inclusiv în cazul grădinilor și încercăm să conservăm cât putem din istoria locului și din viziunea cu care Brukenthal a construit acest loc.”
După ce în perioada comunistă întregul domeniul de la Avrig a fost naţionalizat, începând cu 1990, el este administrat, în urma retrocedării, de către Fundaţia Samuel von Brukenthal, reprezentantă a Consiliului Bisericii Evaghelice din Avrig. Având momentan nevoie de o restaurarea grabnică, domeniul Brukenthal din Avrig se doreşte a deveni un centru pentru cultură, educaţie şi artă peisagistică.
