Tradiție circulară la Muzeul Țăranului Român
Lunile mai și iunie aduc la Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) o expoziție de artă contemporană colaborativă - Tradiție circulară (Conectat la natură), o întâlnire între artiști contemporani consacrați și meșteri tradiționali...
Ion Puican, 21.05.2022, 16:20
Lunile mai și iunie aduc la Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) o expoziție de artă contemporană colaborativă – „Tradiție circulară (Conectat la natură)”, o întâlnire între artiști contemporani consacrați și meșteri tradiționali, care păstrează vii meșteșuguri arhaice – o îmbinare între inovație, tehnologii, act artistic și artizanat. Am stat de vorbă cu managerul MȚR, Virgil Nițulescu, despre conceptul expozițional, despre artiști și meșteri și, nu în ultimul rând, despre o scurtă istorie a proiectului:
„Da, este un concept oarecum diferit față de ce s-a mai întâmplat la noi în muzeu. Acest concept pornește de la o inițiativă care datează din anul 2017 și care se numea „România Tradițiilor Creative”, lansată atunci de fostul manager Vintilă Mihăilescu și Teodor Frolu. Era o inițiativă care încerca să aducă laolaltă artiști contemporani care acordă o atenție deosebită culturii tradiționale românești.
De această dată, expoziția „Tradiția circulară” pornește, de fapt, de la un atelier în care lucrează împreună, aici la sediul Muzeului, un grup format din 6 artiști contemporani și 6 meșteri tradiționali românești: artiștii Teodor Graur, Mircea Cantor, Marius Alexe – Bean, Oláh Gyárfás, Virgil Scripcariu și Dan Vezentan. Fiecare dintre ei are alături de el, așa cum spuneam, un meșter tradițional specializat pe un anumit meșteșug. Și am să-i numesc aici pe Viorel Gheorghe, Tănase Burnar, Adrian Mihaiu, Melinda-Maria Andras, Csaba Balint și Csaba Racz. Sunt meșteri olari, textiliști, pielari, meșteri care lucrează în lemn și care aduc, fiecare dintre ei, cunoașterea din generație în generație a unui meșteșug specific tradițional românesc. Și cred că este, în ultimă instanță, vorba despre un schimb de experiență, pentru că ei învață de la artiștii contemporani niște tehnici noi sau niște idei noi, care circulă în arta contemporană din România, dar, sigur că mai important este fluxul invers, cel de la acești meșteri către artiștii contemporani, care sunt foarte interesați să exploateze filonul tradițional în arta lor cotidiană. Sunt artiști conștienți de faptul că nu pot fi originali sau este mai greu să fii original și să ai o identitate marcantă pe plan internațional, dacă nu pornești de la ceea ce este specific în comunitatea în care te-ai născut.”
Unul dintre co-organizatori și unul dintre inițiatorii proiectului din 2017 „România Tradițiilor Creative”, proiect care a stat la baza expoziției actuale „Tradiție circulară”, arhitectul și antreprenorul de industrii creative Teodor Frolu ne-a vorbit despre atelierele care au dat naștere expoziției, despre implicarea meșterilor și artiștilor contemporani, și despre linia fină care desparte un artist vizual de un artizan tradițional.
Teodor Frolu: „Sigur, o săptămână au fost atelierele deschise aici pentru meșteri și artiști, dar mulți dintre ei lucrează de mai mulți ani împreună și obiectivul nostru este sa arătăm cât de contemporan și actual este, de fapt, meșteșugul tradițional și cum poate să fie transformat de către artiștii contemporani în niște opere de artă de înalt nivel. Și cum aceste lucrări pot să devină, să completeze colecții private sau particulare, și aici mă refer în special la Mircea Cantor, la Teodor Graur, Dan Vezentan, Oláh Gyárfás și Virgil Scripcariu, care sunt deja artiști care își trag cumva resursele creative din zona aceasta a meșteșugului tradițional. Și nu în ultimul rând Bean – Marius Alexe din trupa Subcarpați, care deja a readus cavalul în rândul tinerilor prin muzica pe care o fac ei. De curând au creat „Centrul Cultural Subcarpați” și îi vedeți cum fiecare dintre ei, în felul lui, încearcă de fapt, prin lucrările de artă contemporană pe care le propun, să ridice, să zic așa, vizibilitatea și să certifice într-un fel valoarea acestor oameni. Pentru că, de fapt aici s-au întâlnit un artizan, un meșteșugar care este în același timp artist și un artist care este în același timp un artizan și un foarte bun meșteșugar. Pentru că și artiștii sunt, de fapt, meșterii contemporani dacă vreți, lucrează direct în material, lucrează cu tehnici diferite și sunt foarte buni în ceea ce fac cu mâinile și cu mintea și cu imaginația.”
La finalul experienței de la MȚR, în cadrul expoziției „Tradiție circulară”, am reușit să stăm de vorbă cu Mircea Cantor – artist vizual român care locuiește și lucrează la Paris, unul dintre reprezentanții cei mai importanți ai artei contemporane românești și nu numai, laureat al premiului „Marcel Duchamp” în 2011 la FIAC (Târgul Internațional de Artă Contemporană de la Paris). Cantor ne-a mărturisit despre ce înseamnă arta tradițională în propria sa artă și despre colaborarea continuă pe care o are cu meșteșugari:
„Mi se pare că este un moment unic în istoria acestui muzeu, de colaborare între artizani și artiști. Dar pentru mine este un proces firesc, natural, să lucrez cu artizanii și să le recunosc acest aport în arta mea. E importantă noțiunea de a da credit și a recunoaște că tu lucrezi cu un meșter, că tu lucrezi cu un pielar, tu lucrezi cu unul care lucrează lână, adică toate aceste lucruri ar trebui să intre într-un firesc, pentru că avem numai de câștigat. Un fel de susținere reciprocă, de recunoaștere reciprocă și de înțelegere, și profesională, și financiară, toate lucrurile astea ar trebui să fie într-o linie firească a desfășurării lor și nu poate decât să ne îmbogățească, să îmbogățească și publicul, să încurajeze prin acest fel oameni care ar dori să lucreze și își dau seama că ei pot să preia această cunoaștere de la meșterii care sunt în viață. Mergând mai departe, bineînțeles, publicul ar trebui să fie educat, copiii prin programe educaționale foarte ferme în școli, venite de la Ministerul Învățământului, prin programe financiare, să se învețe în școli latura aceasta, că faci acest lucru și de plăcere, dar și poți câștiga. Poți să îți câștigi traiul din aceste meșteșuguri pe care le-am descoperit aici, la Muzeul Țăranului. Și atunci, cred că ar crea un efect de domino pe termen lung, care ar fi foarte pozitiv pentru toată lumea, adică și pentru artist și pentru artizani, pentru societatea civilă, pentru învățământ și ar fi doar pe linia ascendentă.”
