Teatrul Nottara, gazdă a teatrului independent

În ultimii ani, în România, artiştii şi producţiile independente se intersectează din ce în ce mai des cu teatrul de stat. În spiritul acestui fenomen se încadrează şi evenimentul NottDependent, organizat de Teatrul Nottara din Bucureşti

Luana Pleşea, 01.07.2017, 10:59

În ultimii ani, în România, artiştii
şi producţiile independente se intersectează din ce în ce mai des cu teatrul de
stat. În spiritul acestui fenomen se încadrează şi evenimentul NottDependent,
organizat de Teatrul Nottara din Bucureşti în perioada 21 – 25 iunie. Aflat la
prima ediţie, NottDependent, primul festival de teatru independent organizat de
un teatru de stat din Bucureşti, îşi propune să încurajeze dialogul dintre
teatrul de stat şi mediul independent, oferind publicului ocazia de a cunoaşte
mai bine producţiile independente.

Propunerea lansată de Teatrul Nottara
către mediul independent a fost primită cu surprindere, spune Valentin
Corneanu, unul dintre selecţionerii festivalului: Prima
reacţie, la primele discuţii a fost de mirare, după care, explicând situaţia,
explicând conceptul şi tot ce presupune un festival de genul acesta, au înţeles
şi au trimis spectacole. Totul a mers foarte bine după discuţia detaliată
despre ce urmărim cu acest festival. Noi ne-am propus să oferim
teatrelor independente o şansă de a juca pe o scenă consacrată. Am vrut să
distrugem mitul conform căruia nu există nicio legătură între teatrul de stat
şi teatrul independent. Că sunt doi adversari care se bat pe la colţuri, ceea
ce nu este adevărat deloc şi nu este corect. Am sperat că publicul Teatrului
Nottara, cel consacrat al Teatrului Nottara, va veni la acest festival, şi a
fost. Şi publicul care nu este obişnuit cu Teatrul Nottara va veni din
independent către Nottara. Acesta a fost şi o parte din pariu, pe care sper că
l-am câştigat.

Acest festival a apărut ca urmare
a succesului avut, vreme de treisprezece ani, de Programul Nocturne, la rândul
său iniţiat din nevoia de a oferi companiilor independente şi/ sau tinerilor
artişti posibilitatea de a-şi prezenta spectacolele pe o scenă consacrată. Pe
de altă parte, Nocturnele au oferit publicului, de-a lungul timpului, producţii
majoritar realizate pe texte noi, cu o problematică actuală, având în
distribuţie actori tineri, a declarat, la rândul său, Marinela Ţepuş,
directorul Teatrului Nottara.

Dintre selecţionerii festivalului a
făcut parte şi criticul Cristina Rusiecki, care consideră că miza proiectului
NottDependent este una foarte importantă: În ultimii cel puţin zece ani teatrul
independent a fost o sursă permanentă de înnoire şi de propuneri provocatoare.
Aşa că întâlnirea aceasta dintre teatrul de stat şi teatrul independent nu
poate genera decât o energie pozitivă şi o energie creativă foarte importante.
Cel puţin noi aşa sperăm. De asta am iniţiat acest demers. Ceea ce este cel mai important şi, cel puţin
la început, a aparţinut în totalitate teatrului independent, a fost exerciţiul
de a lucra cu texte contemporane foarte noi. Dacă teatrul tot este oglinda vie
a societăţii, măcar să nu fie societatea de acum 25 de ani, ci să fie chiar
societatea de astăzi, cu problemele ei, care se mută tot timpul, sunt în
continuă fluiditate şi în continuă schimbare. Ori tocmai acesta este apanajul
teatrului independent, că reuşeşte tot timpul să caute texte noi. Mie mi se
pare că asta ajută foarte mult publicul, mai ales că publicul care merge la
teatrul independent este tânăr. Cred că genul acesta de spectacole îl ajută
să-şi cristalizeze mult mai bine problemele, relaţia cu societatea şi
direcţiile în care trăieşte.

Timp de cinci zile,
Teatrul Nottara a găzduit opt producţii independente din Bucureşti, urmând ca,
de anul viitor, la festival să fie invitate spectacole din toată ţara. Unul
dintre spectacolele prezente în ediţia pilot a NottDependent a fost Cockoşi,
de Mike Bartlett, o poveste despre identitate, despre cum vedem noi individul şi
ceea ce înseamnă familia. Spectacolul este o producţie din 2014 a Entheos &
GrayPlay performing arts, în regia lui Horia Suru, tânăr regizor care montează
frecvent atât în mediul independent, cât şi în teatre de stat. În baza
experienţei în celei două medii, Horia Suru vorbeşte despre rolul pe care l-ar
putea avea un astfel de proiect: Acest festival mi s-a părut o
apariţie extrem de surprinzătoare. M-a şocat cumva, pentru că e, într-adevăr,
nou, inedit. Sper să continue şi cred că vom vedea la ediţiile viitoare dacă se
poate dezvolta într-o platformă de dezbatere despre ce avem nevoie şi cum putem
funcţiona mai bine. Sunt foarte curios în continuare de direcţia acestui
festival, dacă şi-ar propune să fie de real ajutor unor spectacole independente
care au nevoie să fie jucate în Bucureşti în speranţa găsirii unui producător,
a unui spaţiu de joc… Sau de a fi un fel de best of al unor spectacole care
sunt foarte bune, sunt multipremiate, sunt jucate foarte mult în festivaluri şi
ar fi o şansă ca publicul reticent faţă de mediul independent, un public care
merge la o instituţie consacrată să vadă asemenea spectacole şi să se deschidă
şi spre zona independentă.