Scriitorul Matei Vișniec, Doctor Honoris Causa al UNATC București
Matei Vișniec, cel mai jucat dramaturg român contemporan, a primit titlul de Doctor Honoris Causa în cadrul festivităților prilejuite de împlinirea a 73 de ani de existență a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică.
Corina Sabău, 11.03.2023, 16:00
Matei Vișniec, cel mai jucat dramaturg român contemporan, a primit titlul de Doctor Honoris Causa în cadrul festivităților prilejuite de împlinirea a 73 de ani de existență a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale” București. În 2018, Matei Vișniec a devenit și Cavaler al Artelor și Literelor, în spațiul cultural francez. În discursul său la primirea titlului de Doctor Honoris Causa, Matei Vișniec a vorbit despre perspectiva artiștilor independenți și nevoia unei strategii naționale pentru aceștia și a adus un omagiu criticului de teatru George Banu, care s-a stins din viață anul acesta. În același discurs, Matei Vișniec a vorbit și despre relația sa cu cele două țări în care s-a format și a creat, România și Franța.
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în nordul României. A debutat cu poezie în revista Luceafărul în 1972. s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. Matei Vişniec este autorul a şapte volume de poezie, șapte romane, dintre care amintim Sindromul de panică în orașul luminilor”, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă” și Un secol de ceață”, o carte de nuvele şi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est. Piesele sale sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în peste 30 de ţări. Matei Vișniec este menționat și într-un amplu dicționar, “Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France”.
Matei Vișniec: Acest dicționar este foarte interesant pentru ceea ce reprezintă Franța ca spațiu de deschidere culturală, ca mare putere culturală. În acest dicționar sunt repertoriate în jur de 4 mii de nume, de la Revoluția Franceză până în momentul prezent, deci de la 1793 până în zilele noastre. Este vorba de străinii care au venit în Franța și au adus o contribuție în spațiul ei cultural, spiritual. Evident, românii au o participare extrem de important în realizarea acestui edificiu cultural. Au început să vină de la sfârșitul secolului al 19-lea români care s-au afirmat în diverse domenii. Aș aminti un nume uitat. Un actor care venea de la Iași, care a făcut Școala de Teatru și care după aceea a fost o mare vedetă a filmului mut și a teatrului de bulevard. Eduard de Max a fost numele lui, de fapt pseudonimul de scenă. Sunt numeroși români menționați în acest dicționar, dar aș mai aminti unul, pe regretatul critic de teatru George Banu. El este considerat teatrolog francez de origine română, pentru că și-a scris opera practic în întregime în limba franceză, dar a avut grijă să o și traducă și publice și în România.
Există o contribuție românească extrem de importantă, pusă în evidență de acest dicționar, și pot spune că-mi face plăcere că figurez și eu în acest volum, pentru că am scris, probabil, în jur de 30 de piese în limba franceză și unele dintre ele sunt publicate la edituri importante, precum Actes Sud. Am fost jucat de sute de ori de companii franceze independente, iar în ultimii 30 de ani, aproape anual, cel puțin o piesă scrisă de mine a fost selecționată la Festivalul de Teatru de la Avignon. Și în același timp am încercat să creez punți, legături între Franța și România, să mă inspir din ceea ce văd în Franța pentru a le sugera românilor să facă lucruri asemănătoare. Pentru mine, Franța a însemnat o deschidere. Franța mi-a dat niște aripi care sunt foarte importante dar nu mi-am pierdut niciodată rădăcinile. Pentru că, de fapt, în România m-am format, sensibilitatea mea este aceea a unui scriitor român și din Europa de Est, iar poezia n-o simt în mod profund decât în limba română.”
Din 2016, la Suceava a fost înființat un teatru care poartă numele celebrului dramaturg: Teatrul Municipal Matei Vișniec”. Matei Vișniec: Cred că este cel mai recent teatru creat în România cu buget local. Înainte ca acest teatru să fie creat, în urmă cu șapte ani, a existat un festival de teatru pe care l-am creat împreună cu oameni foarte entuziaști din Suceava. Am creat acel festival, în urmă cu unsprezece ani, cu poeta Carmen Veronica Steiciuc, care, din păcate, nu mai este printre noi, cu Clubul Rotary, cu Asociația Bucovina, cu oameni de mare calitate și foarte entuziaști. Și am reușit, prin acel festival, să atragem publicul local în sala de spectacol. Veneau spectacole gratuite, importante, din toată țara, și erau prezentate unui public foarte numeros. Acest festival a demonstrat că la Suceava era nevoie de un teatru profesionist, de un teatru de artă, de un teatru cu actori care să simtă pulsul orașului și nevoile culturale ale sucevenilor, actori care să devină, aș spune, celebrități locale. Din fericire, acest teatru acum există, Și este extraordinar că cei zece actori care trăiesc la Suceava și lucrează acolo, la Teatrul Municipal Matei Vișniec, produc anul cel putin patru spectacole. Iar în acest moment, așa cum am mai spus, teatrul a lansat mai multe proiecte importante.”
La sfârșitul lunii martie, Teatrul Național București I.L.Caragiale găzduiește premiera unui nou spectacol pe un text de Matei Vișniec: “Cuvântul progres rostit de mama sună teribil de fals”. Regia spectacolului este semnată de Botond Nagy, unul dintre regizorii care a montat mai multe spectacole după textele lui Matei Vișniec la teatrul care-i poartă numele. Unul dintre acestea, „Întoarcerea acasă”, un spectacol despre război și absurdul sacrificării inutile de vieţi omenești, producție a Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava, a făcut parte și din selecția FNT, ediția 2022.
